❄️7❄️

682 40 10
                                    

- Mă duc să îți aduc niște haine, revin imediat.îi spun și dau să plec dar vocea ei mă oprește.
- De ce mă ajuți?
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
- De ce mă ajuți?
Întrebarea ei ma pus un pic pe gânduri... și chiar de ce o ajut? Puteam de mult să o alung și nici să nu-mi pese de ea... dar știu că ceva mă oprește. Iar acel ceva este mai degrabă cineva... adică Jin... care întotdeauna îmi face viața un "iad". Știu că exagerez dar Jin e prea autoritar pentru mine, îmi este ca părinte iar eu vreau alt ceva, vreau să fie mai liber cu mine... dar mă bucur de susținerea din partea lui.
- Mmm... dacă nu o să te ajut, Jin o să îmi facă zilele un chin.
- Îmi pare rău că am ajuns la tine, și te chinui acum cu mine... îmi pare rău și de acea fată... era iubita ta, nu?
- Fosta iubită... dar ce săi faci? Știu că o să înțeleagă până la urmă...
- Sper...
- Bine, tu acum fă-ți un duș, și apoi îți voi da o cameră... Ok?
- Da, îți mulțumesc!
Eu îi zâmbesc cald, și ies din baie lăsându-o singură.
Mă duc în sufragerie, mă așez pe canapea, și îmi scot telefonul... vrând săi scriu mesaj...Harei...
"Hara, hai să ne întâlnim mâine, știu că e Crăciunul dar vreau să vorbim... te rog!"
Trimit mesajul... dar îmi arată trimitere eșuată... serios? Nici să o sun nu pot și nici mesaj săi scriu...Aish fata asta! De ce crede întotdeauna ceea ce vrea să creadă?
Încep să mă enervez... dar îmi pierd toate gândurile când o văd pe ea... doar în maioul meu care îi era până la genunchi... înghit în sec când mă uit mai atent la acea fată care am cunoscut-o acum câteva ore, era frumoasă, era așa perfectă în exterior! Dar ce e în interior încă nu știu...
- E ceva neînregulă?mă întreabă ea speriată, observând că deja mă holbam ca prostul la ea.
- Mmm... nu,spun înghițând în sec, vei dormi la mine în cameră...
- Dar tu?
- Nu-ți face griji pentru mine... hai la culcare...
Mă ridic de pe canapea, mă apropii de ea, și o conduc la mine în cameră...
Ea intră timidă, și se așează pe pat...
Mă îndrept spre dulap, iau cearșafurile și i le dau...
Mă îndrept spre ușă vrând să ies din cameră, dar vocea ei mă face să mă întorc spre ea...
- Noapte bună... și... îți mulțumesc...
- Noapte bună, îi răspuns zâmbind și ies din cameră...
Oare ce i s-a întâmplat? E o fată foarte misterioasă... dar avea să o întreb mâine despre ea...
Și deoarece nu aveam unde să dorm... m-am întins pe canapea...
Da, aveam să dorm pe canapea, doar nu aveam să o las pe ea să doarmă aici...
Îmi închid ochii imediat adormind... mâine avea să fie Crăciunul...
~Mark~
Avionul aterizase... am ajuns la Paris!
Am ieșit din avion împreună cu părinții... ne-am luat bagajul meu, al părinților și al surorii mele...
Acum așteptam ca să iasă toată lumea din avion, ca să vedem dacă Anghelina a mers sau nu cu noi...
Toți oamenii au ieșit din avion, iar Anghelina... nici urmă de ea...
Planul a funcționat!!!
Eram foarte fericit, că planul nu a fost în zadar, și eu doar sper că această "surpriză" săi placă...
M-am dus repede la părinții mei, care erau la casa de bilete...
- Mamă, tată... planul a funcționat... Anghelina a plecat în alt avion!!!
- Minunat... deci cumpărăm biletele?îl întreabă mama pe tatăl meu.
- Da...
Tatăl a cumpărat un bilet spre Coreea... iar peste 5 ore aveam zborul... părinții rămân în Paris, iar eu m-am dus în Coreea ca să sărbătoresc Crăciunul cu Anghelina și Jimin...

~peste 5 ore~
Eram deja în avionul care decolase imediat... sper doar ca Anghelina să fie bine...
~În Coreea~
Avionul a aterizat, ne-am luat bagajele, și am plecat la Jimin, prietenul meu cel mai bun din Coreea de Sud, acolo trebuia să fie sora mea...
Dar de ce am o presimțire ciudată?
Ajung la adresa lui Jimin... bat la ușa casei lui, și deodată iese Jimin, somnoros...
- Hei Jimin, ce mă bucur să te văd!îi spun îmbrățișândul prietenos.
- Hei, Mark, nu mă așteptam să te văd acum...
- Păi am ajuns mai repede... Anghelina unde e? E bine?
- Mmm, cât și despre asta... eu am pierdut-o...
- Ce-ai făcut? Asta e o glumă, nu? Planul nu era așa...
- Am găsit-o... am așteptat-o la aeroport... i-am luat geanta ei... și am urmărit-o până într-un parc... ea m-a lovit și a fugit într-un cartier...
-Ce-a făcut?
- Scuză-mă!
- Aish, și trebuia să mă gândesc la asta!!! Unde e secția de poliție?
- E aici aproape... eu o să merg cu tine...poți să-ți lași bagajele în camera aia, va fi a ta până când vei sta aici...
Am mers la secția de poliție... le-am spus problema iar acum trebuia doar să așteptăm... căci de Craciun nimeni nu lucrează... și nici nu aveam răbdare, trebuia să o găsesc.
Am ajuns înapoi la Jimin, el mi-a dat geanta ei... în ea era o revistă, telefonul ei, niște bani și un bilet spre America... vroia să plece? Ce inteligentă e... se vede că e sora mea...am pus geanta pe comodă și m-am pus la somn, aveam nevoie de odihnă... eram foarte obosit...
Dar gândul că Anghelina e pierdută, în Coreea, mă distrugea... oare e bine? Trebuie să o găsesc!
~Anghelina~
Era deja dimineață... razele soarelui îmi pătrund direct în ochi, nelăsându-mă să dorm, ca în totdeauna, îmi deschid încet ochii și văd o persoană lângă patul meu care se uită la mine... mă uit mai bine la acea persoană și îmi dau seama că era el... văzându-mă că m-am trezit se apropie și mai mult de mine... se uită un ochii mei având o curiozitate în ochii lui plini de mister.
- Cine ești? De unde ești? Spune-mi totul...!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
HEI AM REVENIT CU UN NOU CAPITOL... sper că va plăcut... și sper că următorul capitol va fi tot azi...

Pierdută de Crăciun!जहाँ कहानियाँ रहती हैं। अभी खोजें