Hel

-14-Mai nou împărțiți acadele ?

Helen pov.

-Nu ai de gând să îl suni?

-Amber, de ce a-și face eu asta? Se presupune ca bărbații fac asta. Da, mai fac și fetele dar în cazul de față nu ai nicio șansă să mă convingi.

-Oh, haide Helen. Nu pierzi nimic.

-Nu eu am fost cea care a plecat după ce mi-am tras-o în Italia. A plecat ca o adolescenta după primul futai si nu a mai dat niciun semn de viata. Tot eu să-l sun? De ce a-și face-o?

-Dar...

-Las-o baltă Amber. A terminat-o cu mine. Data viitoare când îl văd îl trimit in vacanță, a apărut o nouă destinație, coma provizorie. Dacă el crede ca mi-o trage si pleacă îi mare prost.

Îmi iau geanta de pe scaun si plec spre secție. Deja m-am obișnuit cu absența lui. Nu am nevoie de idioți ca el lângă mine.

-Helen!

Se putea si mai rău.

Miller tipă la mine când apar in aria lui vizuală si aruncă spre mine cu un pix. Mă feresc milimetric și înaintez spre el.

-Ce am mai făcut si de data asta?

-De ce naiba nu răspunzi la telefonul ala? Unde îl ți? În beci?

- Îl tin în find să-mi țină cald. Eram în pauza de masă, ce era așa de urgent? Mai sunt o groaza de colegi aici, puteai să-i trimiți pe ei.

Își da ochii peste cap și bea din cafeaua care după cum arată este rece și se calmeaza instantaneu.

-Ia-l pe Lukas și mergeți la Lux. O încăierare cam serioasa dacă stau sa ma gândesc mai bine. Trei tipi.

Va asigurați ca sunt întregi și îi aduceți la secție pentru declarații.

De ce ma trimite mereu numai pe mine? În ultima perioada stau peste program pentru ca sefu, un idiot cu diploma, mă trimite numai pe mine.

-Lukas! Tip după el în secție.

Apare cam ciufulit si cu ruj pe buze.

-Iar facem echipa? Întreabă și își așează hainele.

-Ihm, vezi ca mai ai ceva aici. Îi fac semn spre buze.

Se șterge de ruj si pornește primul spre ieșire.

-Eu conduc! Îi spun in timp ce desfac o acadea.

Da din umeri și se arunca pe locul din dreapta.

Acum daca stau sa ma gândesc mai bine nu prea îmi dau seama ce am văzut asa special la el. Adică, da este frumos, dotat, deștept cat trebuie dar prea obsedat de pielea lui. Mereu are crema în buzunar.

-Mai ai din alea?

-Ce anume? Îmi întorc rapid capul spre el si face semn la acadea.

Parcă nu manca acadele.

-Chiar vrei? Stiam ca nu mănânci acadele.
Iau mana dreapta de pe volan si scot o acadea din buzunar.

Poftim.

-Poliția! Arat insigna și îmi da voie sa intru.

Doamne, Dumnezeule mare! Ce a fost aici? Uragan?

Mesele sunt răsturnate ba chiar si rupte unele.

Ma îndrept spre cercul de oameni care se chinuie să-i țină pe bătăuși și împietresc când vad cine sunt cei trei.