Hel

-8-Te bagi?

Allan pov.

Să-mi bag...
Tresar speriat când simt ceva tare pe umărul meu.
A adormit și si-a lăsat - aruncat - capul pe umărul meu.

Si acum ce trebuie să fac cu ea? Să o las afară să doarmă nu pot, nu așa m-a învățat mama.
Dacă o duc la mine acasă dimineața mă omoară.
Adresa unde sta nici aia nu o stiu și chiar dacă o stiam nu o puteam duce, sunt cu motorul si pe deasupra și beat. O mai culegem de pe asfalt în ritmul ăla.

Îi dau în brânci în frunte și se da mai încolo. Prea mult.

Nu, nu! Și a căzut. Sunt mort.

-Ce naiba!? Ce-ți veni de m-ai împins asa? Crăpai dacă ma trezeai frumos?

-Da ce ai fi vrut sa fac? Sa te mozolesc ca-n frumoasa din pădurea adormita? Ar trebui să mulțumești ca te-am lăsat să stai câteva secunde cu capul pe umărul meu.

-O vai, dar mulțumesc! Sper să nu mai am ocazia sa ating niște moaște.

M-a făcut cumva moaște?
Drace ce gură are.

Se ridica de pe leagăn și merge după prietena ei.

A dracu tipa. Are replica la orice.

Helen pov.

Mă ridic nervoasa de pe leagăn și merg în căutarea unei așa numite Amber.

-Îîm, le atrag atenția.

Se uită amândoi la mine si Amber cu buzele umflate se întoarce spre mine.

-Helen, unde ai umblat, te-am cautat peste tot.

-Să știi ca nu eram în gura lui. Daca acolo mă căutai.

Își dă ochi peste cap și îl ia pe tip de mana.

-Helen el este Louis, Louis ea este Helen.

-Hai acasă!

-Ce? Dar abia ne-am cunoscut!

-Tipule, nu cu tine vorbeam.Amber, hai.
Nu reacționează asa că o iau de mana si o trag după mine până la mașină.

-Să mă suni! Strigă către Louis.

-Te suna, stai liniștitita, acum da-mi cheile de la mașină.

-Nici gând. Nu le vezi! Se oprește și își pune mâinile în sâni.

Acum face pe nervoasa?

-Amber, dacă nu-mi dai cheile te bat la un loc cu celalalt idiot.

Oftează si îmi aruncă cheia.

Mamă ce noroc, fix lângă masina noastră este motorul unui idiot.
Lasa ca vezi tu, Allan.

Intru in masina si fac in așa fel încât sa-i dărâm motorul. Cu placere.

-Helen, ai înnebunit? Mi-ai zgâriat masina!

-Shh, nu strica momentul. Plătesc eu reparația.

-În unele momente mă sperii.

Incep să rad si dau muzica mai tare.

A doua zi.

-Helen, ce a fost în capul tău? Cum să fugi după el? Dacă era cu adevărat criminal?
Ai avut noroc de data asta.
Dacă mai aud o singura dată ca faci asa te suspend și jur că nu o sa mai calci prea devreme în secția asta!

Waw, ce dimineața splendida am, da-ți ștreangul mai repede.

Cum doamne a aflat asa de repede? Nu mai era nimeni la petrecere. Sau cel puțin așa cred.