Min Yoongi si Jeon Jungkook, doi frați care fac parte din grupul familiilor fondatoare ale orasului. La fel si Park Jimin si Kim Taehyung.
Putini stiu insa secretul de faimile ale lui Yoongi si Jungkook, ei defapt sunt niste creaturi ale întuneric...
—Tae! Pentru numele lui Dumnezeu, o sa stam doar 7 zile. Nu mai dramatiza atata!
Il certa Jimin, continuând sa se ferească de crengile rebele ce vroiau sa ii rupa pantalonii. Taehyung era in spatele sau, plângandu se de cand au pornit de acasa. Ii era frica si sa pășească pe iarba de sub picioare,nu cumva sa calce un sarpe. Isi facea tot felul de filme si incepea din ce in ce mai mult sa regrete ca nu si-a rupt piciorul seara trecută.
Acum, ei împreună cu celelalte familii fondatoare erau pe drum spre locul de camping. Erau in mijlocul paduri, si isi carau ghiozdanele grele in spate.
Jungkook era in spatele celor doi, ascultând conversația lor. Nu o facea intentionat, dar de fiecare data cand le auzea glasul celor doi automat toata atentia lui era acaparata.
—Eu plec acasa! —Atâta iti trebuie Kim Taehyung si poți sa iti iei ramas bun de la hainele tale Gucci.
—Nu Gucci Rostise cu botic. Jimin a oftat, oprindu se din mers.
—Tae, iubirea mea asculta-ma. Nu iti mai fa atatea filme ok? Nu e chiar asa rau. Încerca sa il calmeze Jimin, luându l de mana. Haide , seara e foarte frumos Tae. Se vad stelele si păsările ciripesc.
—Seara? Întreabă Taehyung ridicand o sprânceană începând sa merga umar la umar cu prietenul sau.
—Da tae, o sa vezi ce frumos e. Luna se reflectă in lacul de langa corturi, la fel si stelele. E foarte frumos...si pe deasupra...am adus camera foto.
Sopti Jimin, facand inima prietenul ui sau sa tresară. Iubea sa faca poze, iubea arta.
Dupa alte cateva minute bune de mers, Taehyung vroia sa planga din nou. Aveau de urcat o pantă printre boscheți murdari, plini de panza de păianjen.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Yoongi a trecut pe langa cei doi, avand un mers rapid si imbufnat. Taehyung a auzit micile înjurături ce ii paraseau buzele. Jimin ii privea spatele, parca hipnotizat. Nu mai vedea pe unde calcă, nu mai auzea nimic.
⏳⏳⏳
—Jimin-ah, ai obosit? Întreabă Yoongi luându i ghiozdanul de pe umar.
—Nu Hyung...sunt ok. Încerca Jimin sa zîmbească , dar Yoongi il cunoastea prea bine.
Era caniculă, iar ei mai aveau mult pana la popas. Yoongi se uita in stanga si in dreapta, asigurandu se ca nu il vede nimeni, si se apropie de Jimin ranjind.
—Hyung! O sa ne vada cineva! Încerca sa se opună , dar zambetul si felul in care isi mușcă buza de jos rușinat spuneau contrariu.
Yoongi si-a lipit fruntea de a sa, scoțând un "mmmhmm, "
—Jimin si Yoongi stau într-un copac, s-au suit acolo si-au facut frikfrak!
Chicoti Jungkook alergand in fata lor , fix cand mai aveau putin si se sarutau. Acum Jimin avea fata rosie pana la urechi, iar Yoongi a dat cu ghiozdanul dupa el.
—Daca tot ai atata energie, cară le tu!
⌛⌛
Jungkook ii urmarea pe cei doi tacut. Trebuia sa recunoască, Jimin era un actor bun. Nu înțelegea cum putea sa rada si sa glumească atat de...real. Stia ca Jimin era îngrijorat pentru Taehyung din cauza fratelui sau, dar ascundea asta foarte ,foarte bine.
Huh?? Brunetul se grabi pasul. Jimin parea ca mai are putin si cade din picioare.
Jungkook era mult prea concentrat in a ajunge la Jimin cat mai repede , incat nu observase persoana din fața sa , si intrase din plin in ea, facand o sa isi piardă echilibrul. Noroc ca avea reflexe bine dezvoltate si la prins inainte sa o ia la vale in jos.
—Oh, scuză-mă.
Se scuză rapid, vrand sa isi continue drumul, dar , observase peste cine ținea de stomăcel.
Taehyung statea usor încovoiat , cu fata spre mini prăpastia si cu fundul spre Jungkook. Brunetul il ținea sa nu cada, iar Blondul si a incolăcit palmele de bratul sau.
—G-geanta mea. Șopti pe un ton plangacios, uitandu-se in jos. Jungkook ii putea vedea boticul, si nu vroia alt ceva doar sa il faca sa dispara printr-un sarut
Tae ii dezlipi bratul de stomacul sau, si pasi parca hipnotizat de ghiozdan. Jungkook il prinde de guperul bluzei si il trage inapoi fix cand sa o ia la vale.
—Ce naiba faci?? —Lasă-mă...lasă-mă omule lasă-mă! Se planse încercând sa ii îndepărteze mana.
—Omule? Rade acesta. Stai aici baiat de oras, iti aduc eu geanta.
—Baiat de oraș?! Se întoarce acesta nervos, dar amuți cand vazu cine il ținea.
Jungkook ranjea uitandu-se in jos , la Taehyung. Fix in adancul irisului, facandu toti pori blondului sa se zbarlească.
Un moment de liniste se lasa peste cei doi,pana cand realitatea il lovi pe Taehyung fix in freză. In acel ghiozdan era telefonul sau.
—G-geanta mea! Se balbaie, facandu Se micuț in fata sa.
—Acum, acum.
Ranji dandui drumul bluzei. A coborât treptat valea, ținându se de crengi pentru a-și mentine echilibrul si apuca ghiozdanul. Într-o secundă aparu din nou in fata lui Taehyung.
—Mersi! Spuse rapid, apoi o luă la fuga dupa Jimin.
—Țineți prietenul departe de Jungkook . Ii sopti Yoongi, mergand umar la umar cu el.
—Dispari de langa mine Yoongi. Chiar n am chef de prostiile tale.
—De parca mi-e imi place sa iti vad fata aia stupidă.
—Nu stiu cum sa iti zic Min, dar acum ceva timp vroiai sa te trezesti in fiecare zii langa aceasta fata stupidă.
—Sa fim sinceri Park, amândoi stim ca vroiam sa ma trezesc IN corpul tau. Ce e drept, imi placea sa ti-o trag pana-
Jimin isi intoarse capul brusc spre Yoongi. Fiecare cuvant spus il simți ca un cuțit ce se rasucea chinuitor in rană
Yoongi ii putea cîți chipul indurerat. Poate a întrecut măsura. Stia cat de sensibil e Jimin , și totusi il lovi unde il durea cel mai tare...
—N-am vrut sa - —Am înțeles perfect ce ai vrut sa spui . —Jimin, sopti Yoongi cu o urma de regret in voce. Isi ridică mana, vrand sa ii atinga umarul, dar Jimin se întoarse din drum, mergand direct la Taehyung, care acum venea spre el.
