Trust

Capitolul 17

Kevin stătea în faţa mea şi mă privea,cu acelaşi zâmbet tâmp,pe care mi-l dăruise şi la bar,cu o zi în urmă.Părul lui blond şi uşor ciufulit,contribuiau la imaginea perfectă a tipului sexy şi adorabil care îţi provoca orgasm doar admirând-o....aproape la fel de mult cum ţi-l provoca şi Brad.Desigur,pentru mine nici nu se punea problema.Nu aş mai putea să mă uit la un alt bărbat atâta timp cât Brad mi-a intrat aşa de adânc pe sub piele(atât teoretic,cât şi practic).Mă rog...momentan nu am cum să mă uit la un alt bărbat.Ochii albaştrii ai lui Kevin mă cercetau în acelaşi fel în care o făceau şi ochii lui Brad.Pur şi simplu stăteam în faţa lui şi mă holbam la el,şocată de condiţiile impuse de Brad.Nu ştiu ce a fost în capul lui să mă pună să locuiesc cu Kevin.Nici măcar nu ştiam că îl cunoaşte...Dacă mă gândesc mai bine,nu ştiu prea multe despre el.Tot ce ştiu,e că ştie să facă sex doar din priviri,că înoată în bani, şi că o cunoaşte pe Elena.Cu doar aceste trei detalii,era să mă îndrăgostesc de el în doar o săptămână,de când îl cunoscusem.

-Ai de gând să rămâi afară? Kevin stătea rezemat de tocul uşii,zâmbetul lui nedispărându-i de pe buze nici măcar o secundă.

-Nu am de gând să intru.Am spus eu,zâmbetul lui Kevin pierind odată cu ultimul meu cuvânt rostit.A ridicat o sprânceană şi a spus:

-De ce?Credeam că am făcut o impresie bună la bar.

-Nu mă înţelege greşit.Nu vreau să intru din cauza persoanei care m-a pus să vin aici,nu din cauza ta.Habar nu am ce legătură ai tu cu Brad...nu pot lega nimic între voi.

-Brad e prietenul meu cel mai bun şi şeful meu.O să afli la momentul potrivit de ce te-a trimis la mine, şi nu la un alt bărbat.

Am oftat adânc,iar apoi am spus :

-M-am săturat de secretele lui, şi dacă o să iei şi tu parte la ele,o să te urăsc la fel de mult cum îl urăsc şi pe el în momentul ăsta.În concluzie,ai face bine să îmi spui tot ce ştii despre el,asta desigur, dacă chiar vrei să îţi ţi ochii pe fosta curvuliţă a prietenului tău cel mai bun.

-Nu ai fost,pentru nici măcar o secundă,curvuliţa lui Brad.Cassie,omul ăla e îndrăgostit de tine încă de când îl ştiu.Intră în casă o dată şi hai să vorbim..arăţi groaznic fato!

Cum putea Brad să fie îndrăgostit de mine de aşa de mult timp?Nici măcar eu nu pot să cred asta.Chiar arătam groaznic...mă simţeam groaznic.L-am urmat pe Kevin în casă şi am dat cu ochii de un living mare.Era un loc plăcut,cu canapele care erau aşezate,în semicerc,în faţa unei plasme care acoperea o parte dintr-un perete.Am luat loc pe una dintre canapele iar Kevin mi s-a alăturat.

-Ce vrei să ştii despre Brad?

-Vreau să ştiu totul...dar ce mă frământă cel mai tare acum e de unde o ştie pe Elena.

Am putut observa cum chipul lui se strâmbă uşor.

-Nu ştiu dacă ar trebui să îţi spun eu asta...Brad avea alte planuri.

-Nu-mi pasă de planurile lui Brad,nici cât negru de sub unghie.Dă-i drumul şi spune-mi tot.

A tras adânc aer în piept,iar când l-a expirat a dat drumul cuvintelor:

-La vârsta de 9 ani,Brad şi-a văzut mama murind în faţa lui.După acel incident,Brad o luase razna.Arunca cu lucruri,nu mai voia să mănânce,ajunsese chiar să aibă tendinţe sinucigaşe la vârsta de doar 9 ani.După ce tendinţele sinucigaşe au fost oprite de către tatăl lui,Brad se închise în el.Pentru a se proteja de propriile gânduri,inconştientul lui Brad îi şterse din minte orice amintire care avea legătură cu mama lui.Nu-şi mai amintea nimic de ea,nici măcar ziua în care o văzuse moartă în faţa lui.Nimeni nu ştia dacă era de bine sau de rău faptul că uitase de mama lui...până când ajunsese la vârsta de 19 ani.La 19 ani, tatăl lui l-a trimis la psiholog.

-Adică la Elena.Am murmurat eu,mai mult pentru mine.

Kevin aprobase încet din cap,iar apoi continuase:

-Totul mersese ca pe roate, până când într-o noapte,Brad plecase la Elena acasă,pentru a te vedea pe tine.Se pare că în noaptea aia, cineva îl atacase cu un cuţit şi îl tăiase la gât.În momentul în care Brad îşi văzuse propriul sânge,pe mâinile lui,amintirile cu mama lui au revenit.Crizele lui de nervi au reînceput.Era pur şi simplu distrus.Tatăl lui era plecat din ţară cu nişte afaceri importante,aşa că singura persoană care îl mai putea ajuta era doar Elena.Ea l-a ajutat să treacă peste crize,peste pierderea mamei lui,peste tot.Elena devenise noua lui mamă de suflet.Îi datora totul...încă continuă să spună că îi datorează totul.

Stăteam pe canapea şi mă uitam ţintă la podea,cu mâinile încrucişate în braţe.Amintirile dureroase ale lui Brad au revenit din cauză că voia să mă vadă....Eu îl făcusem pe Brad să sufere,însă el tot a venit să mă salveze de diavolul însetat de vagin.Pe lânga asta... îmi spusese că fusese îndrăgostit de mine încă de mult timp,dar eu nu l-am crezut.Cum am putut să fiu aşa de proastă?Stai puţin...

-Cine îl atacase pe Brad?M-am trezit eu întrebând ceva la care ştiam deja răspunsul.

-Nu a vrut să spună nimănui cine îl atacase.Dar eu mi-am dat seama singur...şi cred că şi tu ai făcut-o.

Pentru prima data în viaţă, am vrut să îl bag pe omul care mă violase şi care îl rănise pe Brad,la închisoare,sau în pământ.Nu pot să cred că tatăl meu îl rănise pe Brad aşa de rău încât să îi declanşeze din nou crizele din copilărie.Îl urăsc din tot sufletul pentru asta..şi am de gând să mă răzbun cu orice preţ pentru ce i-a făcut lui Brad.

Telefonul lui Kevin a început să vibreze pe masa din sticlă din faţa mea.Mă uitam şocată la poza lui Brad care ocupa întregul ecran al telefonului.Cu o mişcare rapidă,Kevin duse telefonul la ureche şi spuse:

-Da?

Din telefonul lui Kevin se auzise încet vocea lui Brad,care nu suna ca de obicei.

-C-he f-h-fache Cassie?(Ce face Cassie?)

Singurul cuvânt pe care îl spusese corect a fost numele meu.

-Brad,ce ai păţit?Unde eşti?Vocea lui Kevin deveni una care părea a fi încărcată de îngrijorare.

-L-ha b-bar...ha-haai shă măh iehi.(La bar,hai să mă iei)

-Acum?

-Thee  implorh. (Te implor)

Auzind asta,şi ochii mei,cât şi ochii lui Kevin devenise mari ca cepele.Probabil era prima dată când Brad implora pe cineva...chiar dacă implorarea lui era greşit spusă.

-Ce-ai păţit,Brad?

-Nhu mhai poth....h-hhai (Nu mai pot...hai).

Vocea de la celălalt capăt al firului se stinse brusc,iar eu şi Kevin ne uitam cu gura căscată la telefonul care zăcea tăcut, pe masa din sticlă.

-------------------------------------------------------------------------------

Mulţumesc pentru citire!Voi ce credeţi că a păţit Brad?:>