Trust

Capitolul 15

*CASSIE*

În momentul în care i-am arătat plicul,pe care l-am găsit pe masă,expresia lui Brad se schimbă repede în una alarmată.Nu-l condamn,chiar avea motiv de ce să fie alarmat.Ce dracu căuta numele ăla pe pliculă ăsta?!În timp ce eu stăteam încă pe pat,Brad s-a ridicat în picioare,uitându-se la mine de sus.L-am privit în timp ce îmbrăca un tricou,iar apoi am spus:

-Ai idee cine e Elena Fitzgerald?

-E doar psihologul meu,spuse el,ferindu-şi pentru o secundă privirea de ochii mei,care îl cercetau acum excesiv.

Exact!Elena era psiholog.Nu poţi să minţi un copil de psiholog.Cu siguranţă pe mine,copilul lui Elena,nu poţi să mă minţi.Se pare că "radarul de minciuni" era ceva genetic în familia mea.Era clar că mă minţea,sau că nu voia să îmi spună ceva.Mi-am ridicat privirea,uitându-mă în ochii lui,şi am spus:

-Nu mă minţii,Brad.

Şi-a dus uşor mâna la gât,masându-şi încet ceafa.Ăsta era clar un semn de nesiguranţă.Ceva era la mijloc,şi aveam să aflu cu orice preţ...aproape.De unde o ştia el pe Elena?

-Ai de gând să îmi spui adevărul?Am continuat eu.

A venit în faţa mea,s-a pus pe vine şi şi-a pus palmele pe coapsele mele,privindu-mă.

-Elena Fitzgerald e o persoană foarte specială pentru mine care m-a ajutat foarte mult în viaţă.E ca o mamă pentru mine.Mă bucur că eşti geloasă,din cauza mea,dar nu trebuie să ai expresia asta pe chip...mă deprimă.

"Măcar pe tine te-a ajutat în viaţă!" -Am gândit eu.Auzind cuvintele lui,am izbucnit:

-Hah!Geloasă?Îţi baţi joc de mine?!Ai văzut cum arătam geloasă.Nu se compară cu ce simt acum,nici pe departe.Ştii cine e femeia asta şi ştii că ai dat de bucluc din cauză că am aflat că o cunoşti.Încetează Brad....orice ai încerca...te rog,încetează!Am avut încredere în tine,ce dracu.

La cât eram de nervoasă,lacrimile au început să îmi cadă pe obraji.Mi-am şters repede lacrimile cu dosul palmei şi l-am privit din nou pe Brad.

-Cassie,poţi să îmi faci orice.Absolut orice.Dar te rog,nu mai plânge.

-De ce mama mă-sii crezi că plâng?!Dumnezeule,m-ai minţit!Elena te-a pus să mă cauţi ...chiar să mă cumperi.Femeia aia nu e normală!Toţi anii ăştia m-a lăsat să fiu futută de un diavol,în timp ce ea stătea în bucătărie şi mă auzea cum ţip.Aş urâo pe femeia aia,din tot sufletul...dacă nu mi-ar fi dat şansa la viaţă.Mă bucur că măcar tu o poţi numi mamă,pentru că eu nu o pot numi aşa!

Brad mă privea cu atâta milă,încât puteam să jur că ochii lui au început să lăcrimeze pentru o secundă.Uram momentul în care oamenii se uitau cu ochii ăştia la mine.Ştiu,nu am fost prea norocoasă în trecut,dar nu am nevoie de mila nimănui.Bine,am avut nevoie de mila lui Brad atunci când am acceptat banii aceia...dar erau pentru o urgenţă,erau pentru Abby.Brad nu zicea nimic,liniştea devenind apăsătoare.Nici nu avea ce zice,până la urmă tot ce ziceam era purul adevăr.Am simţit din nou nevoia de a mă distanţa de el,aşa că i-am îndepărtat mâinile de pe coapsele mele şi m-am ridicat de pe pat,continuând să îl privesc de sus,dar pentru puţin timp.S-a ridicat în capul oaselor şi m-a privit fix în ochi.Mâna lui a atins-o uşor pe a mea,însă eu am retras-o.

-Chiar am crezut în tine,Brad.Ai stricat tot doar printr-o minciună.Nu ştiu cum de te-a făcut să mă cumperi cu atâţia bani,nu ştiu ce relaţie ai cu ea,nu ştiu cum de vă cunoaşteţi.Să-i spui să-şi vadă de treaba ei,aşa cum şi-a văzut şi în acei 7 ani în care am fost violată.Brad....

Mi-a luat-o înainte şi a început să îmi vorbească în sfârşit:

-Nu ea m-a pus să te cumpăr.Ar trebui să ştii că tot ce fac fac după capul meu.În plus de asta,Elena a încercat să te protejeze tot timpul ăsta,Cassie.Plângea de fiecare dată când tatăl tău se apropia de tine.Nu vreau să auzi toate astea de la mine....te rog,hai cu mine la ea, să îţi explice ea totul.

Parcă mi-a băgat un cuţit în inimă,aşa de tare m-a durut.Pur şi simplu am început să ţip la el:

-Îţi baţi joc de mine?! Cum a încercat să mă protejeze?Putea măcar să mă ia şi pe mine atunci când a fugit de acasă,nu să mă lase singură cu animalul ăla alcoolic.Nici nu îmi trece prin cap să o mai văd,vreodată.Crede-mă,în momentul ăsta nu vreau nici măcar pe tine să te văd.

Brad a făcut ochii mari şi s-a uitat la mine cu o expresie pe care nu am mai văzut-o niciodată pe chipul lui.Ce era asta....îngrijorare?

-Cassie,nu spune asta,te rog.Nu aş putea trăi cu gândul să nu te mai văd... şi tu spui asta aşa de uşor.

-Ei bine, nu ştiu cum să îţi spun,ne cunoaştem de 3 zile din cauză că tu m-ai cumpărat de la o licitaţie stupidă...şi asta doar din vina Elenei.M-ai mințit în ultimul hal,spunând că sunt speciala,că nici o femeie nu ţi-a mai făcut asta pâna acum.M-ai făcut să mă culc cu tine înca din prima zi de când te-am cunoscut...şi asta pentru ce? Ca să îmi spui la sfârsit că tot ce am crezut că e între noi e de fapt o minciuna plănuita de Elena?Cum să suport toate astea într-o singura dimineaţă?A trebuit să aflu toate astea singura,nici măcar nu ai vrut să îmi spui tu.Nu ai idee cât de mult vreau să ies pe uşa aia, să uit de tine,de Elena şi de diavolul ăla care mi-a distrus viaţa!

-Ce te oprește să rămâi în camera asta,cu mine? A spus Brad,punându-şi o mâna pe obrazul meu,ştergând o lacrima care a scăpat de sub control.

Gestul lui mi-a sfâsiat inima.

-Tu mă opresti!Dumnezeule! De ce ai expresia asta pe faţă?!Mai important,de ce nu dai drumul o dată la lacrimile alea nesuferite?Nici măcar eu nu înţeleg de ce nu plec chiar acum.

În timp ce şi-a mutat privirea la podea,glasul lui,care părea plin de durere,s-a făcut auzit:

-Cassie,îmi pare rău.Eu ţi-am distrus viaţa.Îţi datorez totul,dar nu îţi pot oferi,până la urmă, nimic.Din cauza mea,tatăl tău a început să te violeze din nou...atunci când aveai 16 ani.Am apăsat butonul greşit în momentul în care am vrut să fac o afacere cu el,să te lase să te muţi la mine acasă,şi să uite de tine şi de mama ta.Nu mă cunoşteai atunci,dar eu ştiam totul despre tine.Sunt îndrăgostit de tine de ani grei....dar doar acum am avut puterea să dau ochii cu tine.Sper din tot sufletul să mă poţi ierta pentru faptul că ţi-am distrus copilăria... şi întreaga viaţă.

Asta m-a dezarmat total.Am lăsat frâu liber lacrimilor şi am căzut în genunchi.

-----------------------------------------------------------------------------

Nu ezitati sa cereti dedicatii. :D