Ne mutasem deja de mai bine de o lună în Boston și totul mergea cum trebuie. Ne-am cumpărat casa pe care o văzusem înainte de plecarea noastră, mama își găsise un job care era plătit destul de bine iar eu îmi continuam studiile în facultatea de aici. Eram mulțumită de viața pe care o duceam, ce-i drept.
Urmau sărbătorile de iarnă, Crăciunul și Anul Nou și îmi doream tare mult să mă întorc să le petrec alături de prieteni. Ian avea și el dreptul de a pleca acasă de sărbători și îmi chiar voiam să-l văd căci odată cu plecarea sa în armată nu-l mai văzusem. Îmi era dor și de Carla deși vorbeam mai mereu la telefon sau mesaje. Mai era și Stephan căruia știu că îi lăsasem un gust amar odată cu plecarea mea dar nu m-aș fi văzut împreună cu el, cu o relație sau mai știu eu ce. Poate am fugit de responsabilitățile de acolo dar acum nu regret nimic.
Pe de altă parte, îl uitam încet încet pe Mark. Începusem să accept ideea despărțirii noastre sau mai bine spus alegerea drumurilor diferite căci nu aveam cine știe ce relație pentru a numi asta chiar o despărțire. După mesajul de atunci m-am debarasat de el căci nu se merita. Nu mi-a dat niciun răspuns la mesaj, nu m-a sunat înapoi sau căutat în vreun fel. A fost doar o distracție pentru amândoi și cam atât.
- Kate, cei de la muncă vor organiza o petrecere de Crăciun și ar trebui să merg. Tu ai ceva planuri pentru asta fiindcă trebuie să caut pe cineva să aibă grijă de Noah dacă pleci?
- Carla mi-a spus că o să dea o mare petrecere dar nu sunt sigură dacă vreau să merg.
- Ar trebui.
- Se va întoarce și Ian, va fi acolo și Stephan dar este cam greu.
- Mergi și distrează-te.
- Și Noah?
- Nu-ți face griji, o să găsesc eu pe cineva.
Aveam biletele de tren cumpărate de câteva zile dar încă eram în dubii dacă să plec azi sau nu însă mama avea dreptate și trebuia să fiu alături de prieteni acum. M-am grăbit pentru a-mi face bagajele fiindcă trenul pleca în 2 ore apoi am plecat direct spre gară. M-a bucurat faptul că trenul nu a avut întârzieri și nu am fost nevoită să aștept prea mult pe peron.
Priveam somnoroasă pe fereastră când trenul a oprit în gara din New York. Era un drum de 18 ore și deja era ora 21 când ne-am oprit aici. Aș fi putut alege să zbor până în Detroit dar îmi plac mai mult călătoriile cu trenul. După câteva zeci de minute bune în care trenul a așteptat, controlorul a început să țipe pe peron că ne vom pune în mișcare în următoarele 2 minute.
Deși credeam că voi fi singură în compartimentul din vagon încă de aici până în Detroit, doar cu câteva secunde înainte de a porni, intră un grup de 3 băieți în compartimentul în care eram. Nu am băgat prea mult de seama și mi-am continuat privitul pe fereastră. I-am văzut cum se așează pe partea cealaltă și își scot câteva țigări care le aprind pe urmă. Încep să schimbe impresii în timp ce fumul se împărăția peste tot. Devenea chiar incomod așa că m-am întors spre ei pentru a-mi spune nemulțumirea.
- Mă scuzați dar aerul deja devine foarte încărcat, puteți deschide geamul măcar sau să vă temrinati țigările pe hol?
Toți erau cu spatele la mine și a fost ca un moment de revelație pentru ei atunci când le-am vorbit. S-au întors brusc toți 3 și m-au privit câteva secunde până când unul dintre el s-a scuzat și mi-a spus că o s-o stingă imediat.
- Mark? Întreb eu uimită.
- Cred că prietenii mei vor să-și termine țigară dar pe hol, nu-i așa? Întreabă Mark și se uită urât la cei doi până când aceștia ne părăsesc.
- Ce cauți aici sau ..? De ce trebuia să se întâmple asta? La naiba!
- Am avut ceva treabă prin New York, ceva legat de facultate și acum mă întorc acasă căci vin sărbătorile, știi. Dar tu?
- Mă întorc căci prietenii mei țin o petrecere de Crăciun și a trebuit să merg.
- Mi-ai spus că nu ne vom mai vedea niciodată dar uite ce face destinul cu noi.
- Mi-aș fi dorit să pierzi trenul ăsta.
- Ce s-a întâmplat cu tine? Care a fost probelma de ai plecat? Mă întreabă și vine să se așeze lângă mine.
- De parcă nu era evident. Nu te mai voiam prin preajmă.
- Nu m-ai lăsat să-ți explic faza de atunci.
- Nici tu nu mai m-ai căutat după acel mesaj.
- Corect dar tot așteptam să-mi spui că este o glumă proastă.
- Absolut deloc. Am privit faza aia ca pe un motiv să plec definitiv.
- Ești prea copilă, Kate. Doar că mi-am tras-o cu alta după ce ți-am tras-o ție nu e motiv să faci o dramă ca asta. Ținând cont și de faptul că noi nu eram nimic, nu-i așa?
- Nu înțelegi.
- M-am jucat puțin cu mintea ta și ai clacat. Nu mă înțelege greșit, nu e ca și cum nu te-aș vrea sau altceva doar să mă limitez la sex și cam atât. Lucru ce tu nu ai înțeles.
- Nici eu nu voiam o relație ci doar să facem dragoste.
- Sex, Kate. Nu dragoste. Nu ne iubeam, nu era nimic între noi doar ne tachinam pentru a ne satisface poftele.
- Doar te voiam și atât.
- Atunci de ce n-ai acceptat dracu că pot să mi-o trag și cu altele când vreau? NU AVEAM NIMIC!
- Știu și poate am făcut o greșeală dat mi-o asum acum.
- Gândește-te că dacă nu ai fi făcut asta, acum poate nu mai erai virgină în continuare. Râde el. Doar dacă n-ai facut ceva cu Stephan ăla.
- Nu dar încă nu e târziu. Râd și eu. Va fi și el la petrecere, cine știe.
- Atunci mă autoinvit și eu la această petrecere.
- Cum vrei, Carla nu oprește pe nimeni la intrare. Cu cât mai mulți, cu atât mai bine.
●●●●●●●●●●
Acesta este și ultimul capitol pe anul aceasta. An nou fericit!🎉❤
