O Vară

Capitolul 32

Betty POVESTEȘTE

Îndată ce Cami m-a sunat să îmi de-a vestea că tatăl lui Cheryl s-a sinucis, am incercat sa ajung repede la locul faptei.

Cu Cole de mână și mama langa noi, priveam zecile de mașini de poliție și ambulanțe. Printre care una de criminalistică.

Mă uitam după grup dar o observ pe Cami. Venise într-un suflet la noi, alergând și speriată foarte tare.

Cole: Cum?

Cami: Mama lui Cheryl. După ce ea a aflat adevărul, l-a obligat să se sinucidă.

Betty: Dumnezeule..

Mama: Si.. ce metoda?..

Cami: Spânzurat..

Imediat m-i s-a pus un nod în gât. Priveam și eu destul de speriată ce se întâmpla în jurul nostru. Nu sunt obișnuită cu chestii de genul.

Betty: Cheryl? Unde este?

Cami: Stați liniștiți. Cheryl nu este afectată.

Cole: De ce?

Cami: Pentru că s-a făcut dreptate. Chiar zâmbește.

Oftând mă uit mai atentă prin jur și o observ pe Hermione împreună cu Dylan. Vorbeau cu un polițist.

Mama: Sa nu îi băgăm în seamă.

Cole: Poftim?

Betty: Nimic.

Mama: Cred că trebuie să mergem la FP sa afle și el.

Cole: Credeți că va fi ok?

Mama: Măcar sa fie liniștit.

Am mai stat prin preajmă până când cadavrul domnului Blossom a fost scos din garajul imens unde depozitau colecția de vinuri a familiei.

Nu cred că ar trebuii să îmi fac probleme pentru starea lui Cheryl. Daca Cami a spus că este cea mai fericită, nu cred că este o problemă pentru ea că nu mai are tată.

Cole: Nu înțeleg ceva..

Betty: Mh?

Cole: Nu i-am dat filmulețul acasă.

Mama: Și?

Cole: Iar tatăl ei s-a sinucis fara sa vadă acel video.

Betty: Din moment ce a recunoscut, nu era nevoie sa mai vadă..

Într-un moment îmi aduc aminte de spusele lui Cheryl acum 2 zile..

FlashBack

Cole: Tatăl tău ce părere are?

Cheryl: Vrea.. Adică are un plan. Atât.

Betty: Ce plan?

Cheryl: O să aflați voi...

End of FlashBack

Deci asta era planul? Plănui lui era să se sinucidă că sa scape de consecințe? Deci pusese totul la cale.

Betty: Hei, mai țineți minte când Cheryl a spus că tatăl ei are un plan?

Mama: Da.

Betty: Ăsta era planul.

Cole: Sa se sinucidă?

Betty: Da..

Uitându-ne prin jur auzisem o voce din spatele nostru.

Cheryl: Bună Blondish.

Betty: A-Hei..

Cheryl: Se pare că ați aflat "tragicul accident".

Spune ea zâmbind și fluturând degetele in semn de ghilimele. Chiar nu pare afectată..

Mama: Ești ok?

Cheryl: Poftim? Desigur. S-a întâmplat cel mai frumos lucru.

Cole: Frumos?

Cheryl: Bine înțeles.

Betty: Cheryl, tocmai ți-ai pierdut tatăl..

Cheryl: Betty, nu mă interesează de părinții. Și nici lor nu le pasă de mine. Tot ce mă interesa era doar Jason. Atât. Iar acum că știu adevărul, sunt cea mai fericita. Apropo Cole, saluta-l pe FP din partea mea. Ii urez multa bafta mâine.

Și plecase odată ce terminase de spus tot ce avea pe suflet. Uneori vorbește foarte mult..

Mama: O înțeleg perfect pe roșcata asta.

Betty: Dar uneori este ciudată.

Mai stând câteva minute privind toată agitația, hotărâm să mergem la FP. Mamei i-a venit idea de a cumpăra niste pizza și să luăm "cina" împreună cu el.

Cole: Lui tata ii place mult pizza cu ciuperci.

Mama: Știu dragă. Încă îi știu gusturile.

Mă bucur foarte mult că, Cole se înțelege cu mama. Și mă bucur că și mama este de acord cu relația mea.

Odată ajunși la secție, lăsăm șeriful sa verifice pachetul. Îndată ce ne-a lăsat cale liberă, mergem in camera lui. Zâmbetul lui arata perfect dorul pentru Cole. Sau pizza..

Mama: Bună FP.

FP: Mi-ai ghicit pofta.

Cole: Cu ciuperci, fix cum îți place ție.

Betty: Pregătit pentru mâine?

FP: Abia aștept să miros libertatea.

Mama: Vă spus, odată ce ieși, eu mă întorc în Los Angeles.

FP: De ce?

Mama: Pentru că poți avea și tu grija de copii.

FP: Copii?

Mama: Doar nu vrei sa le stric relația vara asta și mai ales sa o las la nenorocitul ăla. Apropo, fi sigura când începi liceul, te întorci.

Betty: Bine înțeles.

Cole: Cât mă bucur. Mai avem și noi puțin timp.

Betty: Nu vreau să mă gândesc la ziua în care voi pleca..

FP: Nu vorbi prostii, veți vorbi mereu.

Cole: Exact. Deci nu cred că ar fi o problemă.

Savurând felia de pizza, auzeam discuția dintre mama și FP. Se pare că se înțeleg la fel de bine că pe timpuri. Eu și Cole ne-am dat seama de asta și nu spunem nimic.

Mama: Ce vrei sa mănânci când ajungi acasă?

FP: Chiar nu știu, am multe pofte..

Mama: Pai sa te gândești.

Cole: Eu am pofta de niste paste..

FP: Exact.

Betty: Bine zis.

Mama: Va găsit pe toți pofta acum?..