Capitolul 22

1.3K 79 3
                                    

Cole POVESTEȘTE

Mă simt complet amorțit. Orice loc și orice mușchi mă doare. Parca am intrat intr-un ring de box.

Mă întind în tot patul de mare, și observ că Betty nu mai era lângă mine. Fac ochii mai mari și chiar observ că sunt complet singur in cameră.

Oftând trag o privirea către geam. Este soare. Asta e de bine. Mă ridic într-un final, și în timp ce îmi aranjez parul, cobor către living. Dylan cu Cami erau deja trezi. Mai exact se giugiuleau.

Cole: Așa de dimineață?

Dylan: Marș.

Cole: Macar am eliberat o cameră.

Spun râzând în timp ce mă duc către bucătărie. Acolo se afla Betty. Era pe un scaunel și cu ochii in telefon.

Cole: Neața puștoaico.

Betty: Neața pustiule.

Un mic sărut că de dimineață. Nu că ceilalți 2 de își dau limbi la prima oră. Mă așez langa ea pe scaun și trag ușor cu ochiul la ecranul telefonului.

Betty: Stai liniștit, nu vorbesc cu niciun băiat.

Cole: Nu îmi făceam griji de asta. Eram doar curios ce faci.

Betty: Pai, citesc știrile online.

Cole: Super plictiseală pe tine.

Betty: Exact.

Liniștea se așezase asupra noastră. Eu mâncăm niste floricele dintr-un bol iar ea cu ochii in telefon.

Cole: Mergem acasă?

Betty: Pai pe tine te așteptam. E bine că am făcut curățenie după petrecere.

Cole: Exact. Eu una m-am distrat. Tu?

Betty: Bine înțeles. Doar a fost prima oară când mi-am sărbătorit ziua de naștere.

Cole: Pe bune?!

Betty: Da..

Cole: De ce nu ți-o sărbătorești?

Betty: Pentru că în Los Angeles nu am prieteni. Toți adolescenții de acolo sunt niste prefăcuți și alte nații de oameni. Așa că prefer sa ii fac o mica cinste lui Truker. Ne cunoaștem de la grădiniță.

Cole: Încă odată, pe bune?

Betty: Da. In Los Angeles, nu am prieteni. Voi sunteți singurii mei prieteni. Și va mulțumesc că m-ati primit cu brațele deschise când am venit.

Sunt complet șocat. Nu și-a sărbătorit niciodată ziua de naștere. Iar eu ca iubit, am avut ocazia sa ii pregătesc o petrecere de ziua ei. Mă simt onorat. Chiar eu am fost cu idea.

Cole: Mă bucur că am reușit să fac ceva bun pentru tine.

Betty: Tu ești bunul pentru mine.

Uitându-se in ochii mei, simțeam acea căldură. Căldură dăruită de către persoana iubită. Își așezase capul pe umărul meu in timp ce degetele ei ating ușor pielea brațului meu.

Cole: Îți mulțumesc că ai venit aici. Aveam nevoie de o persoană că tine.

Betty: Și eu aveam nevoie de una că tine..

Lăsând romantismul de o parte, Cheryl își făcuse simțită prezența în bucătărie. Parul ei roșu și ciufulit, învelită ușor într-un halat visiun, ne privea că și cum ar întrerupe ceva.

Cheryl: Am venit într-un moment nepotrivit?

Cole: Nu, stai liniștită..

Betty: N-nu făceam nimic..

Cheryl: Atunci e bine. Bună Blondish, azi am de gând să te iau pe tine și Cami la cumpărături. Nu accept "nu".

Betty: Nu am dormit toată noaptea..

Cheryl: Trebuie să mă așteptați vreo 30 de minute până mă pregătesc. Pa, pa.

Și plecase val vartej. Uneori mă enervează când face asta. Este prea directă și nu aude cuvântul "nu".

Betty: Ok...

Cole: Du-te.

Betty: Nu știu ce să spun, nu m-am odihnit și nu prea am chef.

Cole: Crede-ma, du-te. E Cheryl, ea nu acceptă "nu".

Betty: Off.. bine..

Lorenzo POVESTEȘTE

Lorenzo: Își baga nasul în afacerile mele, trebuie sa o iei.

- ....

Lorenzo: Da, și-a făcut prieteni, chiar și prieten. Și îmi pare rău, dar trebuie sa o iei. Se bagă unde nu trebuie..

- ....

Lorenzo: Îmi cer scuze, dar nu mă pot înțelege cu ea. Îmi ascunde ceea ce face.

- ....

Lorenzo: Bine..

O VarăWhere stories live. Discover now