Story of us

I miss you

        Un motiv? Nu am nici un motiv clar pentru care imi petrec dimineata de luni inca in pat, scriind, mototolind hartii cu doar un cuvant sau doua semnate pe albul lor imaculat. Incerc doar sa imi gasesc cuvintele sa iti spun ca imi lipsesti, doar ca mintea mea se gandeste la alte lucruri, isi creeaza alte propozitii in minte, nu poate dezvolta aceste 5 cuvinte, incat sa le faca sa insemne mai mult decat inseamna deja " Imi e dor de tine".

         Adevarul este ca in momentul in care te-am cunoscut, stiam ca o sa imi petrec urmatoarele zile facandu-ti loc in mintea mea, pentru ca voiam atat de mult ca tu sa ramai. Si pana la urma asta s-a intamplat, pe zi ce trecea, tu acaparai tot mai mult din mintea mea si iti mareai spatiul pana ai ajuns sa detii tot ceea ce se afla acolo. Hotarasem sa gasesc perfectiunea in orice ai fi dorit sa articulezi, sa ador fiecare gluma sau poanta, uneori ratata, pe care o spuneai, sau fiecare cugetare care isi pierduse sensul. Renuntam la egoism in favoarea empatiei totale, orice ar fi putut sa se petreaca in mintea sau in trupul tau devenise brusc fascinant. Si nici macar nu eram speriata, pentru ca erai tu, singura persoana careia i-am ingaduit vreodata sa imi invadeze mintea, singura pe care am vrut-o vreodata atat de aproape de mine, singura persoana care ma poate face atat de fericita. Cu timpul tu ai devenit arta din perspectiva vietii mele.

         Sunt dependenta de tine, pentru ca am putut gusta din sufletul si mintea ta, iar acum nu ii pot uita aroma, si stiu ca nu as putea gasi niciodata aceeasi combinatie perfecta de inteligenta, umor, temperament, ciudatenie si pasiune in nimeni altcineva. Si stiu ca nu as putea sa privesc niciodata pe cineva in felul in care te privesc pe tine, si sa gasesc un milion de motive pentru care il iubesc.