Asha

6

— Sunt gata, zic iar Sky mă privește nedumerită strâmbând din nas.

— Ce? o întreb confuză.

— Uite, At, știu că ăsta e stilul tău și bla bla, dar ai forme și unele chiar voluptuase. Ar trebui să le arăți lumii și să faci niște târfe invidioase, zice și pufnește în râs.

— Nu știu ce să zic... Mă simt prost dacă îmi arăt corpul, îi spun privindu-mă în oglindă.

— Nu ai de ce At! se revoltă Sky. Ești foarte frumoasă și ai un corp superb, ți-am zis. Uite, zice și scoate o rochie neagră mulată din dulap. Asta e ceva ce te-ar prinde bine.

— Crezi?

      Dă din cap zâmbind. Ar trebui să îi ofer o șansă. Poate nu va fi atât de rău. Acum sunt la facultate și în curând fac nouăsprezece ani.
  Iau rochia din mâna lui Sky și observ cum ochii încep să îi clipească în timp ce sare făcându-și părul negru si lung să fluture în sus și în jos.
Intru în baie și îmi dau jos hainele mele obisnuite după care le așez pe coșul de rufe. Trag rochia pe mine și observ cum se mulează perfect pe trupul meu, căci nu sunt foarte diferită de Sky la forme. Faptul că e mai scundă face rochia să îmi ajungă până la jumătatea coapsei. O trag cât pot de mult și roșesc când mă uit la reflexia mea în oglindă. Nu m-am îmbrăcat în viața mea atât de... provocator. Decolteul este decent, asta făcându-mă să mă îndrăgostesc de această bucată de material.
  Îmi înșfac port-fardul și îmi retușez machiajul adăugând și puțin fard de pleoape negru ca să completeze ținuta și ies pe ușă.

— Ce... ce zici? o întreb pe Sky stânjenită.

Mă privește și ochii parcă stau să îi iasă din orbită în timp ce își îndreaptă părul.

— Arăți minunat! exclamă cu entuziastm. Nici nu mi te puteam imagina atât de frumoasă.

Râd nervos.

— Şi tu ești frumoasă, îi spun și îi zâmbesc.

— Ei bine, eu sunt gata. Ia ăștia și hai să ne distrăăăm, spune și îmi înmânează o pereche de sandale cu toc, tot negre.

— Mersi, răspund în timp ce trag de rochie și mai mult după care mă încalț.

      O urmez prin parcare pe Sky până ce se oprește în fața lui Justin.

— Doamnelor, face Justin analizându-ne din cap până în picioare. Urcați.

Sky se urcă în BMW-ul vechi de lângă Justin, iar eu o imit.

— Atlanta! îmi rostește Justin numele apăsând pe ultimele litere. Arăți bine astăzi.

— Mersi, îi răspund timidă, e meritul lui Sky. Ea mi-a oferit această rochie și încălțările, zic și îi zâmbesc lui brunetei, iar ea face la fel.

      După cincisprezece minute în care Justin și Skylar au vorbit despre petrecerea de sâmbătă și eu m-am uitat pe fereastră încontinuu, ajungem în sfârsit la destinație. Totul pare puțin mai liniștit de afară. Ne dăm jos din mașină și înaintăm pe alee. Cu cât ne apropiem mai mult, cu atât muzica rock răsună mai tare.
Ajunși în fața ușii, Justin îi dă un șut iar aceasta se deschide aproape ieșind din balamale.
      Când intru nu observ mare diferență față de sâmbătă. Același aer petrecăreț doar că se găsește mai puțină lume. Skylar mă apuca strâns de mână conducându-mă către „faimoasa masă a tăcerii" la care stătea grupulețul şi sâmbătă.

      Când ajungem la masă privesc la fețele familiare ale lui Jeremy, Alec și Josie. Nu am încredere în fata asta. E machiată cu roz și îmbrăcată într-un sutien pe post de bluza.

— Atlanta! strigă toți la unison, mai puțin Josie care mă privește încruntată.

— Hei! le raspund politicos și mă dau să mă așez pe canapea.

— E ocupat acolo, spune Josie pe un ton rece privindu-mă cu scârba.

— Ăăă... scu... scuze, mă bâlbâi stânjenită.

— De cine, mă rog? întreabă Skylar vizibil nervoasă.

— De el, spune Josie arătând cu degetul arătător către ușă.

      Nu îmi vine să cred... Ash.
Mă uit la Josie, apoi la Ash și apoi la Skylar care mimează pe buze „nu știu ce se întâmplă" și părând mai uimită decât mine.
Încep să tremur și gura mi se usucă.
      Când Ash ajunge în dreptul nostru, se salută cu grupul și se trântește pe locul pe care voiam să mă așez eu cu cinci minute în urmă. Încep să mă gândesc că și această decizie a fost un eșec lamentabil.

      Mă așez pe scaunul rămas liber și oftez.
Timp de cinci minute grupul râde în timp ce povestesc amintiri din liceu.
      Skylar a povestit cum a furat telefonul unui profesor din cauză că voia să o lase repetentă, Alec a povestit cum s-a culcat cu o profesoară, Ash s-a bătut cu douăzeci de tipi, Justin și Jeremy au fost beți la școală în clasa a zecea, fiind colegi de clasă, iar Josie a povestit cum a fumat cannabis în timpul unui curs. Îl prind pe Ash aruncându-mi priviri și analizându-mă din cap până în picioare.

 —  Atlanta! tu ce amintiri vrei să povestești? mă întreabă Jeremy zâmbind.

  Oricât aș vrea să râd cu ei și să depănăm amintiri, eu nu am ce să le povestesc. Cei patru ani de liceu ai trecut extrem de greu și nu am făcut nimic fascinant sau ilegal precum au făcut ei.

— Bineînțeles că nu are ce să spună, zice Ash în timp ce dă peste cap un pahar de wisky.

— Ești așa enervant! Dă-i pace!exclamă Sky luându-mi apărarea.

— Unde e toaleta? întreb stânjenită.

— Mergi pe acel coridor și faci la stânga, îmi explică Sky arătându-mi către holul întunecat.

      Mă ridic și pornesc către toaletă.
Caut de-a-lungul coridorului o ușa de care am nevoie. Găsesc o ușă de lemn pe care e scris cu majuscule „Toaletă " și răsuflu ușurată. Dau să intru, dar o mână mă apucă strâns de încheietură.
      Mă întorc și îngheț când văd un tip cu ochii roșii, injectați ce mă privește cu un zâmbet pervers.

— Unde te duci păpușă singurică?

— Ni... nicăieri, îi zic terifiată pe un glas tremurat.

  Tipul mă privește direct în ochi și mă împinge în perete punându-mi o mână pe coapsă. Lacrimile îmi curg șiroaie pe obraji, iar picioarele îmi tremură.

— Te rog... nu, rostesc printre lacrimi, iar el zâmbește și mai pervers.

— Haide frumoaso.Te voi face să te simți bine, zice și își lipește buzele de gâtul meu.

— Nu! Nu... vreau. Te implor, exclam și mă zbat, dar strânsoarea e prea puternică și mirosul puternic de alcool îmi ard nările şi ochii.

  Când vrea să îmi dea breteaua rochiei, o mână îl trage făcându-l să se dezlipească în sfârsit de mine.

  Îmi sterg lacrimile și îl văd pe Ash care îl ține lipit de peretele opus pe tip.

— Ai chef de joacă așa-i? întreabă, după care îl loveste direct în față.

— Ți-a mâncat pisica limba? îl întreabă ironic zâmbind.

      Privesc cum Ash îl trântește pe tip la pământ și îi oferă o baie de pumni și picioare.
Sunt mai terifiată decât am fost în urmă cu cinci minute.

Fă ceva!

  Dar nu pot... nu pot decât să privesc cum tipul rămâne aproape fară suflare, iar Ash se oprește în sfârșit.

— Ești bine?