Gemenele din Verwood

Capitolul 5- Povesti

Sorbeam zgomotos din ceasca de ceai de musetel.

-Ceaiul e foarte bun, am spus lasand cana jos, dar acum e timpul sa imi spui.

-Bine... incepu Rose, e o poveste lunga dar voi incerca sa ti-o zic. As putea porni cu ziua in care a inceput totul. Era o noapte senina de 10 aprilie. Se implineau aproape trei ani de cand ma casatorisem cu Phil. Dormeam linistita cand, s-a auzit un ciocanit in usa. Am coborat  somnoroasa si am deschis usa. In prag era femeia asta, Kassandra, cu doua fetite in brate, ce pareau a fi de cativa ani. Avea lacrimi in ochi si tremura de frig. M-a rugat sa o primesc in casa. Sincer mi s-a facut mila de ea. Am condus-o spre camera de oaspeti si i-am facut patul. Phil se trezise intre timp si venise sa vada ce se intampla. Cand Kassandra l-a vazut pur si simplu a innebunit. A inceput sa se agite si sa strige. Am reusit intr-un final sa o calmez si sa ma intorc in camera. Intamplarea aceea fusese foarte ciudata si aveam nevoie de lamuriri. L-am intrebat pe Phil de ce ea a reactionat  asa cand l-a vazut. Brusc el a devenit agitat si a spus ca e prea obosit ca sa imi spuna. Am crezut ca o sa il pot intreba dimineata dar...m-am inselat. Cand m-am trezit, in jur de ora 8, patul era gol, la fel ca cel din camera de oaspeti. Casa era complet pusite. Am avut o presimtire tare rea in legatura cu femeia misterioasa de noaptea trecuta. Ma invarteam disperata prin casa fara o tinta anume cand, am auzit un scancet. Pe hol, langa usa, erai tu plangand cu lacrimi mari. Fiindca mama ta te parasise in casa mea, am decis sa te adopt. Totusi, am stiut ca e ceva legat de tine de la inceput, de cand am gasit la gatul tau un colier de smarald sculptat sub forma unui pandantiv vrajitoresc. Am gasit si poza din portofel si o scrisoare unde era precizat faptul ca aveai 59 de ani (lucru pe care nu l-am crezut) si ca esti un copil "deosebit". Desigur, atunci nu am stiut ce inseamna. Am luat hotararea sa nu iti spun cum ai aparut in casa mea si nici ca sotul meu a fost probabil, rapit de o vrajitoare foarte puternica. Mereu am crezut ca Phil a facut ceva rau si ca ea s-a razbunat pe el.

Cand Rose a terminat, am simtit ca toata viata mi s-a schimbat radical. Acum intelesesem totul. Stiam cine e mama mea, cum am fost adoptata, cum s-a petrecut disparitia lui Phil... nu mai existau mistere dar, odata cu adevarul venea teama si veneau intrebarile: Oare de ce mama ma parasise doar pe mine? De ce voia sa se razbune pe Phil? El sigur era un om bun si nu imi puteam inchipui ca el sa faca ceva cu adevarat rau. Trebuia sa gasesc raspunsuri... dar unde sa le caut?

Mintea imi era obosita. Imediat ce convorbirea s-a incheiat, m-am dus sa ma culc. Am dormit toata noaptea si o parte din dimineata. Totusi, somnul nu a fost odihnitor cum as fi putut crede, de fapt a fost agitat si de-a dreptul epuizant. M-am trezit cu cearcane vinetii sub ochi. Am hotarat sa imi gasesc o activitate. Cum n-aveam ce face, am dus gunoiul, la pubela din strada. Tocmai cand golisem sacul, a aparut in spatele meu Stephen. M-am bucurat inexplicabil sa il vad. Simteam ca el imi este alaturi, ca ma poate ajuta.

-Am nevoie de raspunsuri, i-am spus. Stiu ca tu esti singurul care mi le poate da...

-Buna dimineata somnoroaso! Stai sa ghicesc, vrei sa stii de ce ai fost parasita de mama ta si ce a facut Phil, nu?

Am dat din cap afirmativ, surazand. Nu ma mai mira ca el a ghicit tot ce gandeam, pentru ca stiam ca e un vrajitor bun. Prin urmare, m-am sprijinit de un gard din apropiere si m-am pregatit pentru povestea lui.

-Deci...a inceput el ezitand, Kassandra era nemuritoare dar, a venit o vreme in care a inceput sa spuna ca sfarsitul ei e aproape. Nimeni nu intelegea de ce. Totusi, ea avea o speranta, pentru ca purta in pantece un copil. Voia sa il invete totul despre magie si sa ii impartaseasca toata experinta pe care o avea. Isi dorea ca el sau ea, sa ii  calce pe urme. Astfel sfarsitul ei ar fi fost unul mai bun. In ziua  nasterii insa, se trezi cu doi copii, in loc de unul. Kassandra considera ca nu se va putea descurca asa, deci a decis sa renunte la cel cu potential mai mic de vrajitor adevarat. Cum pe tine te-a considerat inclinata mai mult spre normal, decat spre magie, a hotarat sa te abandoneze. Totusi, erai fata ei, deci, a vrut sa fie sigura ca te lasa pe maini bune. Destinul a calauzit-o la casa lui Rose si cum a descoperit ca e o femeie buna, a stiut ca aceea va fi noua ta mama.

 -Dar... mama mai traieste acum?

-Imi pare rau dar, Morgana i-a luat viata cu multi ani in urma...  Crede-ma, e o poveste lunga dar ti-o voi zice candva. Chiar acum daca vrei.

-Trebuie sa ma intorc in casa, spun. Imi pare rau.

-E in regula. Ce zici de maine?

-Oh, maine e luni, am scoala si dupa pregatire. Dar marti sunt libera.

-Marti suna minunat, spune dezvalindu-si dintii intr-un zambet fermecator.