Capitolul 21

1.2K 99 50
                                    

Eu: dar chiar nu ma simt bine, ma milogesc pentru a nu stiu cata oara.

Louis: ai luat vreo pastila?

Nu, pentru ca, de fapt mie nu imi e rau, doar incerc sa gasesc o scuza ca sa nu ma duc cu ei azi, la piscina.

Eu: da, l-am mintit.

Louis: atunci o sa iti treaca, trebuie sa ai rabdare, ca sa isi faca efectul.

Rahat! In ce m-am bagat?

Harry: deci asta inseamna ca poti veni cu noi.

Perrie: dar nu inainte de a merge cu noi ca sa iti luam costum de baie.

Sunt moarta.

Eu: dar ce magazine gasesti deschise in a doua zi din an?

Elenour: ai fi surprinsa sa vezi cate magazine sunt deschise.

N-am nici o sansa...

Firar, nu mai gasesc nici o scuza...
Dau sa plec, dar Louis ma prinde de mana, astfel oprindu-ma.

Louis: nu vrei sa vi cu noi? Sau de ce tot cauti scuze?

Rahat, s-a prins.

Eu: ba nu! Vreau da vin. Doar ca... Ma opresc imediat dandu-mi seama de prostia pe care era sa o scot pe gura.

Louis: doar ca? Asteapta sa continui.

Eu: nu mai conteaza.

Dau pentru a doua oara sa plec, dar Louis ma trage iar de mana, doar ca, mana mea aluneca din stransoarea lui. El ramanand in mana cu bratara mea.
Primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma asigur ca maneca hanoracului pe care il purtam, imi acopera incheietura.

Speram ca am facut acest lucru cat mai subtil. Nu voiam ca ei sa isi dea seama ca ascund ceva de ei.

Eu: imi dai inapoi bratara? Il intreb dupa ce vad ca nu are vreo initiativa de a mi-o returna.

Liam: dar de ce o porti?

Eu: are valoare sentimentala, le reamintesc.

Zayn: iti putem lua altele, astea sunt deja decolorate, si vai de capul lor.

Nu erau chiar asa de rele, erau inca in stare buna. Dar cel mai important, isi faceau treaba foarte bine.

Eu: poate altadata.

Intind cealalta mana in asteptarea bratarii, dar il observ pe Louis ganditor.

Niall: nu vrei ca astazi sa nu le porti? Daca tot mergem la piscina?

Oh, nu nu nu nu nu nu.

Eu: mai vad. Dar pana atunci, imi vreau bratara inapoi, spun pe un ton mai autoritar, decat as fi vrut.

Louis: ce ascunzi Blythe?

Am tras aer in piept incercand sa raman cat se poate de calma, desi imi simteam inima cum batea din ce in ce mai tare.

Eu: nimic, ii raspund simplu.

Louis: Blythe, ma priveste in ochii, stiu ca ascunzi ceva.

Eu: nu ascund nimic, doar imi vreau bratara inapoi, atat.

Harry: tot nu te credem.

Zayn: orice ar fi, poti avea incredere in noi.

Mana mea stanga, care era cea expusa, era bagata and in buzunarul blugilor. Tineam materialul bluzei cu degetele de parca viata mea depindea de asta.

Adopted?! *pauza*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum