The realm without snakes

14

Nu stiu de ce, dar cei doi rostesc socati in acelasi timp:
-Shone!
-Mmm, da?
-Ce stii despre el? Intreaba doamna Meson sceptica.
-Pai sincer, nu prea multe. Dar stati linistita, nu este nimic.
-Nu de asta doar ca, evita putin domnul Meson ducandu-si palma la ceafa, se spune ca e un personaj mai neplacut, mai rebel.
-Pai cred ca este, nu stiu, adica...nu venea niciodata la matematica si apoi cat am lipsit a facut un proiect si mi-a trecut numele pe el.
Amandoi se uita cu ochi mari si mirati unul la altul.
-Oricum, acum ca ne-ai zis nu mai credem ca ai un iubit, spune doamna Meson. E chiar o idila, si incepe sa rada. Stai calma, glumesc, am incredere in tine.
Incepem cu toti sa radem apoi ne ducem fiecare in camera sa.
A doua zi imi reiau cursul normal al vietii, orele se deruleaza si ma simt foarte obosita, cand imi amintesca ca...
-Sunt o idioata! Tip fara sa imi dau seama in timpul orei de comunicare pe care o avem cu Serena.
-S-a intamplat ceva, Misty? Ma intreba profa Serena.
-Nu, ma scuzati, am gandit cu voce tare..
-Exteriorizarea gandurilor e pentru oameni puternici. Nu esti idioata oricum, si asta o arata notele tale.
-Ma scuzati ca am deranjat ora.
-Nu e nici o problema. Du-te la baie sa te linistesti.

Ies din clasa si ma duc la baie, ma gandesc cat de tampita am fost incat sa gandesc cu voce tare, adica doar ma gandeam ca ieri eu nu i-am scris nimic inapoi baiatului in carte. Si tot vreau sa aflu cine e.
Deschid robinetul de la chiuveta, apa curge, ma aplec si imi dau cu mainile pline de apa pe fata, ma simt slabita. Cand ridic capul din chiuveta, observ pe cineva in oglinda, nu imi dau seama cine e. Ma intorc si incep sa imi tremure picioarele de frica, e Yari.
-Inca ai tupeu sa vii in scoala asta!
Nu imi pasa ce am patit, sincer sunt in scoala si nu imi e frica de ea, nici nu o sa ma las usor daca imi face ceva, deoarece e singura.
-Aici invat.
-Inca imi raspunzi?
-Nu e frumos sa ramai cu intrebarea pusa.
Se apropie de mine si imi sopteste la ureche.
-Acum te las in pace, dar cand nu o sa te astepti  o sa actionez. Asta doar pentru ca mi-ai raspuns acum, asta pentru ca ai treaba cu ei. Iar prietenii lor, sunt dusmanii mei.
Se indeparteaza de mine si pleaca.
Starea mea oricum e critica, nu stiu de ce; si dupa ceea ce a zis ea, nu ma mai pot misca. E tipica pitipoancelor din Moscova, ameninta si apoi cand nimeni nu se asteapta actioneaza. De fapt cred ca e tipic tuturor pitipoancelor din intreaga lume, dar actioneaza mereu eronat.

Ma indrept spre biblioteca, pentru ca se suna si aveam pauza de masa.
Cum ma asteptam, biblioteca e goala, cred ca sunt singura care o frecventez. Ma uit in carte si nu e nici un bilet. Si totusi ce pot scrie sa il fac sa se arate. Cred ca stiu.

Nu ti-am scris pentru ca nu ma simt bine. Am nevoie de un sprijin, am nevoie de cineva pe care ma pot baza. Nu stiu ce se intampla cu mine.

Poate asta il facea sa mi-se arate. Poate.
Nu a trecut mult din pauza, am timp sa merg la cantina.

La cantina dau de Jennie, Lisa, V si Jimin.
-Bine ca ai venit! Se bucura Jennie.
-Vestile bune vin lant! Spune Jim.
-Ce se intampla?
-Fato, ne-a chemat la studio sa facem un mix!
-Serios?
-Da, si aveam nevoie de o dansatoare si m-am gandit la Lisa.
-Daca vrei si tu? Spune Lisa timida.
-Cum sa nu vreau? Doamne, stii cat ma bucur ca putem toate trei sa facem ceva impreuna. Si le iau in brate pe amandoua.
-Mistery va fi o vedeta, zice V
-Nu-i asa, V? Fetele o sa fie vedete, zic eu.
-O sa uite de noi, zice Jim.
-Yaa! Ce vorba e asta Jim!? Spune Jennie suparata.
-Nu asa o sa fie?
-Hai, Jim, ca exagerezi. Zice V.
-Cand trebuie sa mergem? Intreb eu.
-Peste o saptamana.
-Avem timp sa ne antrenam. Spune Lisa.

In zilele ce urmeaza ne antrenam intens, cat putem. Vrem sa le facem o impresie buna celor de la agentie.

Inainte cu doua zile de auditie, doamna Meson ma cheama in bucatarie.
-Misty, speram ca de data aceasta sa nu patesti nimic.
-Ce se intampla? Intreb derutata.
-Noi trebuie sa plecam pana de Craciun in Japonia. Nu uita daca ai nevoie de ceva sau orice, il suni pe Yan.
-Am inteles, imi va fi dor de dumneavoatra, si o imbratisez.
-Bafta poimaine!
-Multumesc!
-Eu plec, ma asteapta Dean la aeroport.
-Drum bun!
Super! Maine le pot lua pe fete la mine, trebuie sa ne aranjam pentru agentie.