The realm without snakes

7

Cand ma uit in directia bancii, observ ca era ceva pe ea, o cutie mai exact.
Ma apropii si observ o foaie si o coronita din papadii. Pe hartia gasita scria:

"Draga Misty,

Si eu am simtit si interpretat cartea la fel ca tine, vreau sa iti arat mai multe, lasa-mi un semn in aceeasi carte.

Te rog sa primesti aceasta coroana ca un semn al aprecierii mele fata de tine."

Ok a fost foarte dragut, el a fost acolo, dar nu am putut analiza unde e...as fi vrut sa tin ochii deschisi, sa vad macar un semn, o miscare a cuiva care ar fi putut sa fie el...
Iau coronita si mi-o pun pe cap, sper sa vada asta, oricine ar fi...
Ma ridic si intru inapoi in liceu. Abia asteptam sa ajung acasa sa ii dau vestea doamnei Meson, poate se bucura si ea ca nu are o hahalera in casa.
-Misty, o aud pe Jennie.
-Da? Ma intorc.
-Unde te duci?
-La biblioteca..
-Tu porti o coroana de papadie? Ma intreaba Jim.
-Mmm, da, am gasit-o.
-Ai gasit-o? Intreaba Jen putin uimita.
-Da, si nu era nimeni, si mi-a placut...si am luat-o, si m-am uitat in jur sa vad daca e a cuiva.
-Poart-o, poate o meriti, fii mandra.
E ciudat ceea ce zice Jim, dar are un har de a incuraja oamenii si de a induce o stare pozitiva.

In sfarsit ajung, deja ma plictisisem de ochii atintiti asupra mea in drumul spre biblioteca si toate susotelile. Deja ma simt prost si nu stiu daca rad din cauza coronitei, sau comenteaza de faptul ca am luat auditia...sau poate rad de ceea ce am cantat.
Ma duc la cartea cu pricina si las in ea un mic biletel:
"Care este urmatorul pas?
Cand o sa te cunosc?"
Il las acolo, mi-am luat o carte si m-am dus intr-un loc cu pernute unde pot citi. Coronita o las in coltul verde al bibliotecii unde sunt tot felul de alte plante, coronite si aranjamente florale.

Orele au trecut, am lasat cartea la biblioteca chiar daca nu am terminat-o, stiu ca daca o iau acasa as termina-o. Nu vreau asta, vreau sa o citesc aici, e un loc prea perfect pentru citit, daca se poate spune asa.

Din nou e prea intuneric, hmm oare vine iar baiatul vibrant sa ma duca acasa. Eh si asa nu stiu cum il cheama si nu l-am mai vazut de atunci.
-Misty!
Ma intorc dintr-odata speriata. Nu e nimeni. Asta imi aminteste de intamplarile mele in care ma simteam urmarita, sper ca acum nu aud si voci. Simt o mana pe umar si incep sa tip ca o nebuna.
-Ce ai ma? Nu mai poate omu' sa faca o gluma.
-Doamne, Jim, scuza-ma. M-am speriat.
-Observ! Ai stat mult la biblioteca?
-Da...dar ce faci aici?
-Am venit cu amicul Tae aka V, e fraier si si-a uitat aici termosul cu extraterestrii.
-Mmm, ok.., zic eu confuza.
-E cam ciudatel, abereaza ca e neam cu extraterestrii, bine...el glumeste,speram. Dar tot e dubios. E cam tarziu, asteapta sa isi gaseasca el termosul si te ducem acasa, te rog.
-Nu e nevoie. Serios!
-Nici sa nu aud. M-ar omori Jennie.
Se emotioneaza cand ii rosteste numele, imi vine sa rad, cred ca se plac reciproc. Poate ar trebui sa petreaca mai mult timp impreuna.
-Dar ea unde e? Intreb eu.
-Am dus-o acasa, apoi ma duceam si eu spre casa si m-am intalnit cu V, care facea ca un disperat ca si-a uitat termosul si ca isi pierde conexiunile.
Suntem intrerupti de un telefon pe care acesta il primeste.
Dintr-odata apare si un tip cu un termos in mana, presupun ca e V. Merge atat de tantos cu el in mana, de fapt nu merge, mai degraba face pasul strengarului.
E si el atat de asdfghjkl, ok...deci ma jur ca majoritatea tipilor de aici sunt cu adevarat atragatori. Are niste trasaturi atat de dragute, si un zambet atat de inocent si fericit, iar cand ranjeste, cu dintii face un mic patrat din buzele sale care ma face sa rad isteric. Are parul saten si in breton cateva suvite verzi.
-Misty, scuza-ma, dar trebuie sa merg urgent acasa. S-a spart teava de apa calda, iar eu stau singur. V ea e Misty, du-o acasa.
Apoi el se intorce si ii sopteste ceva lui V, isi ia la revedere si pleaca.
-Mmm buna, ii zic.
-Hey! Hai sa te duc acasa.
Presupun ca iarasi voi avea o plimbare linistita. Privesc stelele si luna, sunt atat de frumoase, privelistea asta nu o pot avea acasa, e ca intr-un film.
M-am inselat. Plimbarea nu are sa fie linistita.
-Misty, staaai, staai! Esti fata care a luat azi auditiile cu micuta Jenjen.
-Da, si rad eu.
-Ai o voce wow, si Jenjen a lui Jimy are o voce frumoasa. V-ati gasit bine. Sunteti dragute rau.
-Aww, multumesc. Dar stai ce ai zis? Jenjen a lui Jimy? Hmm ce vrei sa zici?
-Fie vorba intre noi, nu stiu de ce imi vorbeste in soapta, dar se vede ca se plac reciproc.
-Stiu nu? Si mie mi-se pare.
-Revenind la subiect. Uite termosul meu e fosforescent, capul de extraterestru se face verde in intuneric. Astept ziua cand ma vor chema acasa.
O da, chiar e cam dubios, dar asta presupun ca il facea special, copilaria din el; e sarmul lui.
-Ce ti-a zis Jim in soapta? Il intreb eu.
-Pai, evita putin sa imi raspunda, sa dea dracu' sa nu ajungi bine acasa ca altfel o patesc. Si incepe sa rada, apoi devene serios.
-Ok...si eu din nou privesc la cer.
-Iti plac stelele?
-Imi place tot ce e legat de cer, de planete...de ce ar putea exista acolo.
-Si eu, stii legat de vocea ta si de tine asa din ce mi-se pare, cred ca ai putea...
-Ce sa pot? Ma opresc eu deoarece el nu isi incheie fraza.
-Sa faci pe oricine sa se indragosteasca de tine. Cred ca suntem rude, adica din familia extraterestrilor.
-Pai au zis ca o sa ma trimita la un var de-al meu, zic eu foarte serioasa. Apoi incepem amandoi sa radem.
-Vezi ca nu am glumit, cred ca ai putea topi o inima inghetata cu vocea aia. Desi uitandu-ma putin la parul tau, cred ca esti o micuta rebela.
-Chiar asa? Pai ori sunt un inger care topeste inimi, ori o rebela?
-Esti fiinta neindentificata.
-Ce ma?
-Eee hai lasa, ca sunt sigura ca iti plac si prostiile.
-Baaai!
-De asta am zis ca ai putea topi inima oricui, ai ceva al tau. Sunt sigur.
-Mersi, cred.
Se pare ca deja ajungem in fata blocului.
-Da-mi si mie numarul tau de telefon, poate mai vorbim ceva serios legat de stele si astrologie sau astronomie, depinde ce iti place. Imi spune extraterestrul nebun.
-Imi plac ambele.
Dupa ce ii dau numarul de telefon, acesta ma strange in brate. Este o persoana foarte afectiva.
Dupa ce V pleaca, urc sus, dar doamna Meson nu e aici. In schimb gasesc un bilet pe masa..