Apel la 00:00

‹LXXIV**›

Ploaia începuseră din ce in ce mai tare si vântul era foarte puternic.
Eram mai mult ca sigura ca voi sta multă vreme răcita cobză acasă.
Ne-am oprit din fugit cand am ajuns in casă, mai exact in casa lui Aiden. Am oftat in sinea mea, pentru ca nu prea știam ce-am sa fac aici.

Apa curgea de pe noi. Tremuram de frig. M-am panicat cand el a dispărut din aria mea vizuala, dar m-am calmat imediat cand a reapărut.
Mi-a aruncat un prosop mare in fața. Ce politicos.

— Mulțumesc ! Spun sarcastica încercând să-mi scot micuțele fire de ața ale prosopului, din gură.
Doar a ales sa imi ignore ironia din glas si a clătinat din cap.

— Ar trebui sa te dezbraci...ochii mi s-au facut cât doua cepe. Ce ?
Pentru a nu-ți mai fi frig. A continuat.

— Ei, nu mai spune. Spun cu aceeași ironie in glas. El doar și-a dat ochii peste cap.

— De ce am venit in casa ? Întreb bâțâindu-ma de pe un picior pe altul. M-a privit ridicându-și o sprânceană. Avea o expresie oarecum comică.

— Voiai explicații, si le am. Ai fi vrut sa stam afară, in ploaie sa ti le dau ? Daca vrei, tu ieși afara si vorbim de la geam.
Am bufnit, ce glumă.

A inceput sa meargă, eu ținându-mă după el. S-a asezat pe canapea facandu-mi si mie semn sa ma așez, ceea ce am si facut. Am inceput să-mi scot apa din par, cat timp se gândea el la ce-ar putea să-mi spună sau cu ce-ar putea începe.
A oftat si a începi să-mi vorbească.

— Eu, nu stiu cum sa incep...e complicat. Totul a inceput de la întâlnirea cu o fosta colegă de-a mamei din facultate. Trebuia sa fie o întâlnire intre familii, ei bine, eu nu aveam chef de întâlnirile stupide ale parinților mei. Niciodata nu a iesit bine una din asta. Eu nu am fost prezent, am alea sa ies cu prietenii mei sa ne distrăm. Viața mea de noapte nu le plăcea la fel de mult parinților mei precum imi plăcea mie. Acea familie aveau o fată, Ayla, tipa din parc. O fata cuminte, frumoasa, deșteapta...si altele.

A luat o pauză. Ma simțeam oarecum rau când o descria pe fată.

— Parinților mei le-a convenit. Toate incepeau sa se lege, mai ales ca eu, Aiden Blake, mezinul familiei trebuia sa devin serios si pe picioarele mele, sa renunț la toate prostiile pe care le făceam, bine-nțeles nu mi-a convenit. Cum s-au încurcat lucrurile mai tare din cauza familiilor noastre, ne-am combinat. Aveam amândoi de câștigat. Eu eram crezut serios pentru ca era si ea, iar ea era o domnișoara cu tot ce ii trebuie pentru o viața perfectă. Mai in gluma mai in serios nu stiu cât a luat si ea "relația" asta in serios. In orice caz, ea era doar de fațada, si ei știau asta. Am promis ca o sa rămânem împreuna pana am sa gasesc o fata pe care sa o iubesc si care sa ma facă sa ma pun cu botul pe labe. Si iată-te aici.