Capitolul 13 - Dealing with Mr. Bipolar

132K 4.1K 484
                                    

Capitolul 13

  "Just want to touch you for a minute
Maybe three seconds is enough for my heart to quit it "

                   Lady GaGa - Love Game

Maya P.D.V.

   " Asa Maya, inca cativa pasi si ai scapat"

        Din fericire, nimeni din cladire nu se oboseste sa imi acorde atentie. Toti sunt mult prea ocupati la orice fac ei, asa ca nimic nu ma opreste in a iesi pe usa mare de la intrare fara probleme. Pasii imi sunt relaxati, dar totodata rapizi, pentru ca trebuie sa continui sa nu ies in evidenta. Evit cu naturalete un grup de persoane din cale si nu imi retin ranjetul cand intre mine si usa mai sunt doar cativa pasi.

- Domnisoara Evans.

        M-a luat gura pe dinainte! Exact cand libertatea era la mai putin de un metru distanta, alte doua gorile, pardon, bodyguarzi, imi blocheaza calea. Atmosfera devine brusc sumbra...

- Va trebui sa va rog sa va intoarceti in birou, unul dintre ei spune serios si inainteaza un pas in directia mea.

         Voi ignora diferenta intimidanta de inaltime si ma voi tine tare si increzatoare in fata muntelui de om complet lipsit de expresie. Nu cred ca sunt in stare sa ii depasesc la viteza si fara indoiala ca la forta fizica nu apartinem aceleasi categorii. Dar nu o sa renunt asa usor! Fac un pas inapoi, analizand discret imprejurimile pentru o cale de scapare, si trec la planul b. Asta daca as avea un plan b!

- Vai de mine! Ce e aia?! strig aratand cu degetul la intamplare in spatele lor.

        Aparent, filmele si desenele animate au mintit cand au facut smecheria asta sa functioneze. Niciunul nu si-a clintit privirea de pe mine si nici nu au reactionat cat de putin posibil. Doar unul dintre ei, pe care imi amintesc ca l-am vazut si la iesirea din cafenea in urma cu cateva ore, pare ca se forteaza sa nu zambeasca. A meritat sa incerc...

        Sunt pe cale sa-mi reconsider planul cu fugitul, cand usa liftului se deschide din nou, parca mai asurzitor ca niciodata, dezvaluind un Christian foarte nervos si cu o privire criminala.

 "Cineva are probleme... o , stai! Eu sunt acel cineva!"

- Ce parte din "ramai in birou" nu ai inteles-o? maraie iritat cand ajunge in dreptul meu.

- Evident, partea cu "ramai", raspund cu acelasi ton sfidator. Nu lucrez pentru tine, Christian, si in mod clar nu trebuie sa iti indeplinesc ordinele.

        Continua sa ma priveasca dezaprobator si intens , probabil incercand sa ma intimideze, dar nu domnule, nu si de data asta! Ii imit gestul si refuz sa imi mut privirea nici un centimetru. Am transformat asta intr-un joc de cine cedeaza si clipeste primul...

        Bodyguardul care se abtinea sa zambeasca isi mascheaza acum rasul printr-o tuse neconvingatoare si se pare ca am reusit sa atragem si atentia tuturor celor din jur cu mica noastra "neintelegere".

- Treci in lift.

- Nu! ii raspund cu mainile incrucisate la piept.

        Nu exista nici cea mai mica sansa sa il las sa castige si sa ma intorc invinsa de unde abia am scapat. Poate ca postura sa incordata si serioasa ma sperie putin, dar sunt suficient de curajoasa sa nu ii accept orice cerere si sa nu execut ordine la comanda!

The One-Night StandUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum