The One-Night Stand

Capitolul 12 - Evadarea

Capitolul 12

" You had me hooked again from the minute you sat down
The way you bite your lip
Got my head spinnin' around"

                                            Olly Murs - Troublemaker

Maya P.D.V

- Nu stii cat de tentat sunt sa te sprijin de biroul meu si sa profit de faptul ca suntem singuri, zice lipindu-mi corpul si mai mult de al sau.

        Doamne, tensiunea asta ma omoara! Ii pot simti bataile inimii prin pieptul sau fierbinte lipit de al meu si pielea mi-a luat foc in toate locurile in care se atinge de a sa. Senzatia asta imi da o stare de nesiguranta, pentru ca nu am deloc control asupra propriului corp, dar totodata ador modul in care instinctul ma controleaza complet.

- Domnule Cross, daca imi amintesc bine, nu ne-am vazut doar de cateva ore, chicotesc, incercand sa-i inlatur mainile de pe spatele si posteriorul meu inainte sa-i cedez, asa ca ce v-a aprins deodata?

- Tu, raspunde cu seriozitate si se aseaza pe scaun cu mine in poala. M-ai evitat, mi-ai inchis telefonul in nas si ai tipat la mine.

   Il privesc stupefiata, incercand sa gasesc o urma de sarcasm in privirea lui. Dar ochii lui de gheata continua sa ma masoare din priviri, asteptand parca o reactie din partea mea.

- Daca lucrurile astea te fac sa reactionezi asa, ma intreb ce trebuie sa fac ca sa ma urasti, glumesc, dorind sa micsorez tensiunea apasatoare deja greu de suportat dintre noi.

    Pare complet neafectat de felul in care traseaza linii lenes pe coapsele mele, in timp ce eu ma incordez si ma aprind la fiecare atingere.

- Pisicuto, crede-ma, nu iti doresti sa te urasc.

     Nu a sunat ca o amenintare, dar o nota de avertizare este evidenta in tonul sau. Nu vreau sa cred ca e in stare sa ma raneasca fizic sau sa raneasca lucruri la care tin, dar moral ma poate pune la pamant oricand. Deja are atata putere asupra mea.

- Christian, nu am nevoie de un bodyguard, decid sa abordez problema, vazand ca e intr-o stare relativ buna.

- Bineinteles ca ai. Presa iti va urmari fiecare pas acum si asa iti va fi asigurata siguranta, zice pe un ton calm si relaxat. Nu imi pot permite sa fii ranita.

- Nu din nou asta! Cat va dura pana lumea va uita de existenta mea si se vor intoarce la a scrie despre alte nimicuri?! spun simtind cum iritarea ma recuprinde.

- Imi pare rau pisicuta, dar va trebui sa te obisnuiesti cu situatia. Este o parte din viata mea care nu poate fi schimbata.

    Ma ingrijoreaza faptul ca nu mi-a trecut nici macar o secunda prin cap varianta sa renunt la el si asa sa scap de tot ce implica aceasta relatie. Au trecut doar cateva zile si deja vad asta ca ceva de durata! Nici nu vreau sa imi imaginez cum ar fi sa fiu nevoita sa il uit, sa las in urma tot ce am trait impreuna, sa imi continui existenta fara sa mai am sansa sa il revad vreodata. Ar fi imposibil de suportat.

- Bine, chiar daca as reusi si crede-ma ca nu o voi face, sa ma obsinuiesc cu ziaristii, tot nu ma pot impaca cu ideea de a avea un bodyguard care sa ma insoteasca de la cabinet acasa si viceversa. E prea ciudat! Ultimul lucru la care ma asteptam sa apara in cladirea in care locuiesc e un bodyguard!

- Nici nu e nevoie. Te muti azi cu mine.

     Dupa un soc care mi-a inghetat sangele in vene si mi-a taiat respiratia, inteleg ca e o gluma si incep sa rad isteric de faptul ca m-am gandit si pentru o secunda ca vorbeste serios. Insa Christian nu rade, ci doar ma priveste amuzat si asteapta in liniste sa ma calmez.