Warrior Princess (SasuSaku FanFic)

Capitolul 3

     Calatoria a fost grea si obositoare, dar avand in vedere ca erau doar ei doi, au stiut sa profita din plin unul de prezenta altuia. Templul lui Konohana nu se afla chiar in varful muntelui Fuji, dar oricum era ceva de urcat, plus ca padurea era destul de deasa, norocul lor era ca micul "sejur" se petrecea vara, cand natura le oferea lumina soarelui, mai mult decat cea a lunii. Dupa doua zile au ajuns la locasul sacru, care era cat se poate de parasit, mai mult niste ruine, o pestera in care se afla o statuie a zeitei facuta din piatra si inconjurata de lumanari care ardeau vesnic.
     Totul a mers conform planului, cei doi s-au cufundat in meditatie si rugaciune. Yakato stia foarte bine cat de mult is dorea Zara un copil, si pentru el era important de asemena, dar o iubea prea mult si nu dorea sa o preseze in vreun fel, stai foarte bine ca puteau trece peste toate impreuna, cum de altfel au facut-o si pana acuma.
     Rugaciunea parea ca da roade sau ca totusi exista ceva acolo, o forta care voia sa ii ajute cu orice pret. Undeva in a cincea zi de rugaciune ceva s-a intamplat, o furtuna puternica i-a lovit din plin, punandu-le la incercare ambitia si dorinta. Dar nu au renuntat, cu pretul vietii lor nu s-au trezit din rugaciune si precum doua stanci au stat nemicat in calea vremii nemiloase. Odata ce furtuna s-a sfarsit, toate cele 100 de lumanari s-au stins brusc, lucru care s-a intamplat si cu lumanarile din casa vraciului, aruncand-o pe aceasta pe jos, in niste dureri groaznice.

- Va fi... Si va fi fata! au fost ultimele cuvinte ale femeii inainte sa is dea duhul.

     Dupa intoarcerea celor doi regi, la scurt timp a urmat numirea lui Minato Uzumaki ca Hokage, iar undeva in a doua parte a lunii iulie, Mikoto a dat nastere copilului ei, pe care l-a numit Sasuke. Timpul se scurgea neiertator si odata cu el si sansele Zarei de a mai fi mama. Toamna a venit si cu ea l-a adus si pe fiul Kushine, Naruto, in octombrie.
     Zara incepea sa se acomodeze cu ideea ca nu se poate face nimic, ba mai mult credea ca totul a fost o excrocherie, avand in vedere ca vraciul a disparut de parca a inghitit-o pamantul.
     Era frig, era seara si era pregatita sa mearga in camera soacrei pentru a-i acceptat propunerea de a aduce o noua sotie, sotului ei...suna straniu, urat si rece, dar poate nu era o idee asa rea, poate era bine sa se retraga, sa plece si poate sa devina pustnica, undeva unde sa se roage pentru pacatele ei si pacatele din viata anterioara..da, sigur a fost o pacatoasa in alta viata daca acum sufera astfel din cauza unui blestem. Mama lui Yakato a primit-o repede, parca simtind de ce este acolo, in sfarsit se intampla ceea ce voia ea.

- Am venit sa iti...a spus Zara inainte sa i se faca rau si sa lesine

     Medicii au venit imediat, iar o data cu ei si Yakato, era ingrijorat, nu dorea ca Zara sa mai intampine alte probleme. Dupa ce a conultat-o, doctorul s-a ridicat cu energie pozitiva.
- Majestate!

- Da, spune o data, care este problema?

- Majestate...Inaltimea sa este insarcinata!

     Yakato era surprins, nu realiza ce se intampla, oare visa, a ramas statuie pentru cateva momente pana si-a adunat puterile sa realizeze ca totul este real.
- Tu vorbesti serios? Doamne, ceva mai minunat nu se putea intampla! Zara, iubirea mea, ai auzit?
Dar Zara statea nemiscata, ea chiar nu putea sa realizeze cele intamplate, prin cate a trecut nu mai stia cum sa reactioneze, cum sa se exteriorizeze. Avea lacrimi in loc, fixa tavanul, iar cu o mana pe burta si cealalta pe mana lui Yakato a spus:

- Cand genunchii lovesc pamantul, inima atinge cerul.

DUPA 13 ANI

- Naruto, Sasuke, asteptati-ma, nu mai fugiti asa repede, va voi pierde.

- Haide Sakura, misca-te mai repede sau vom ajungea ultimii si nu vom mai vedea panoul cu rezultatele de la examenul chunin, spunea Naruto alergand de parca cainele lui Kiba, Akamaru voia sa il muste din nou pentru ca il tragea de coada. Sasuke tacea, nu spunea nimic, singura lui dorinta era sa treaca examenul chunin cu o nota mai mare decat fratele sau Itachi.

     Dupa ce Zara a nascut-o, i-a dat numele Sakura, pentru ca parul ei avea culoarea florilor de cires, asemenea ei, iar ochii de culoarea smaraldului i-a luat de la Yakato, un copil aproape perfect, foarte inteligent dupa notele de la academie si si perspectiva care o avea la 13 ani, dar ii lipsea ceva, ii lipsa tehnica de lupta si puterea, era destul de slabuta, cum de altfel erau si sansele ca ea sa promoveze examenul, probabil de aceea nu voia sa se grabeasca si sa afle verdictul.

     Dupa ce s-au strecurat printre zecile de oameni au ajuns in fata panoului.
-Bine Sasuke, observ ca ai cea mai mare medie, spune Neji care se clasa pe locul 2.

-Da si vad ca si Naruto a obtinut un loc bun chair daca aproape a trecut examenul scris, zice Sasuke cu un ranjet relaxat pe fata fiind ca a obtinut un punctaj mai bun decat fratele sau mai mare.

-Haha! Foarte amuzant frate! Scuza-ma ca nu toata lumea are un IQ de geniu. Totusi, Sakura tu ce zici? Ai trecut?

- Da, uite, este pe ultimul loc, spune Ino cu o fata cat se poate de serioasa.

     Sakura a ramas cu ochii in panou, ii venea sa planga desi nu dorea sa o vada nimeni asa. Stia ca a luat examenul doar pentru ca a luat cea mai buna nota la proba scria. Ce vor spune parintii ei acum? Ce va spune Kakashi sensei dupa toata increderea pe care i-a acordat-o si mai ales ce vor spune oamenii cand vor auzi ca cica cea care va mosteni regatul nu este in stare sa bata nici macar o gaina? Probabil cand va deveni suveranul tarii toti isi vor lua bagajele si vor pleca pe alte plaiuri.