Prizoniera

Lectii de viata.

In timp ce fata calca, Mike se uita la ea.

-Te pricepi.

-Stiu. Calc de mult timp.

-Te cred.. Ma gandesc, oare cum ai reusit sa faci fața atator lucruri de la varsta aia.

Fata s-a oprit pentru o clipa.

-Pur si simplu prinzi o putere sufleteasca ce te face sa treci peste orice. De la prea mult rau incepi sa devi imun la durere.

-Dar totusi.. aveai sapte ani. Banuiesc ca a fost un soc.

-Da, a fost. Si ma afecteaza pana in prezent. Dar orice ar fi si orice s-ar intampla in viata trebuie sa incerci cat poti sa stai tare. Daca nu pentru tine, pentru cei pe care ii iubesti.

-Nu credeam ca in corpul asta de copila se ascunde o gandire asa matura si un suflet atat de ranit.

-Nu-mi place sa-mi expun problemele. Nu vreau mila nimanui. In plus de asta cu ce ma ajuta daca ii spun cuiva ca nu mai rezist?

-Te descarci psihic.

-Si ma simt bine pe moment. Dar problemele ma asteapta in acelasi loc intunecat din minte.

-Ai dreptate . Dar momentul ala e important.

-Poate pentru tine. In mine se trezesc mii de amintiri daca vorbesc despre asa ceva.

Fata a terminat de calcat si a asezat camasile.

-Sunt toate gata.

-Hai pe balcon sa mai stam de vorba..

Cei doi au iesit si s-au asezat la masa.

-Te pot intreba ceva?

-Da, spune.

-Cati iubiti ai mai avut inaintea mea?

-Unul..

A spus fata plina de regret.

-Si cat a durat relatia voastra?

-Vreo doi ani si ceva.

-Si ce s-a intamplat?

-El era dintr-o familie instarita. Ai lui nu m-au acceptat niciodata. Cand a trebuit sa se mute si sa se desparta de mine, s-a sinucis.

Fiori puternici i-au trecut prin inima lui Mike.

-Imi... Imi pare rau, nu am stiut.

-Nici nu aveai de unde.

-Si el a fost singurul?

-Da.

-Ai in astia doi ani si ceva nu ati facut nimic?

-Nu. El chiar ma iubea.. Si-a dat si viata pentru chestia asta..

-Ohh,mai bine nu intrebam.

-E ok. Asa ma cunosti si tu..

-Deci nu te deranjeaza?

-Nu.

-Ok. Pai poveste-mi tu despre mama ta..

-Mama.. A fost foarte importanta pentru mine. Mereu mi-a vrut binele. Cand am auzit ca o sa mai am un frate am fost in culmea fericirii.. Si ea il doarea atat de mult pe copilasul asta.. Doar ca atunci cand l-a nascut ea a murit..

-Doamne.. Cat de aiurea.. Ma gandesc cum ar fi fost daca as fi trait fara mama de la varsta aia.

-La mine a fost ok pana cand am dat de greu si nu mai aveam pe cineva in spate care sa ma indrume si sa ma ajute.

-Tatal tau?

-A fost prea ocupat cu magazinul ca sa isi vada copiii crescand. Probabil ca mama isi simtea sfarsitul aproape. Mereu imi spunea sa am grija de Jack orice s-ar intampla ca ea ne iubeste. Si plangea in fiecare zi spunand ca daca ea moare de noi nu se alege nimic.

-Ai ajuns o fata cuminte, muncitoare si desteapta. Pentru Jack tu ai fost si mama si tata. E un copil foarte educat.  Tu meriti tot respectul.

-Nici chiar asa.

-Ba da. Mi-a dat Dumnezeu cea mai minunata fata. Si promit ca o sa am grija de tine asa cum meriti.

Fata se uita in ochii lui.

-Sper sa te tii se cuvant.

-Jur ca prima data nu stiu ce a fost in capul meu. Poate a fost si din cauza ca nu stiam atatea despre tine.. Acum te cunosc ca pe o carte, totul s-a schimbat.

Abby statea si asculta toate astea. In adancul sufletului simtea ca tot ce spune Mike este adevarat si ca el s-a schimbat.

-Daca o sa ma ti aproape o sa te fac cel mai fericit.

Baiatul era fericit. Pentru prima data simtea ca este indragostit cu adevarat.
Fata s-a ridicat si...