Prizoniera

Raza mea de soare

-Nu stiu ce sa zic, daca ne va face rau? Cum poate o femeie moarta de atata timp sa te abordeze pe strada si sa-ti spuna atatea?

Mike nu spunea nimic. Nici macar nu avea idee ce ar putea sa zica.

-Ce e? Fantoma? A inviat??

-Hai sa nu mai vorbim despre asta..

-Nu ii spune nimic lui Jack. Nu vreau sa se sperie.

-Nu o sa afle. Stai linistita.

-Maine o sa merg sa vorbesc la scoala.

-Vrei sa merg cu tine?

-Nu, tu stai si te odihnesti.

-Iar incepem..

-Da. Trebuie sa ai grija de tine.

-Bine..

Cei doi au mancat apoi s-au pus sa doarma. A doua zi de dimineata Abby s-a trezit si a mers la bucatarie.

-Unde naiba e afurisita aia de cafea?

A controbait prin toate sertarele dar nici urma.

-Doamne fereste! Iesi, afurisito,de unde te-ai ascuns!

Mike s-a intors si a incercat sa o ia pe Abby in brate. Dar patul era gol.

-Cat o fi ceasul.. Sase si jumatate. Ce face la ora asta?

Baiatul s-a dat jos din pat si a mers la bucatarie.

-Nu ai somn?

-Nu.. Stii cumva unde e cafeaua?

-E chiar in fata ta.

-Serios? Eu am tot cautat un sfert de ora aiurea?

Mike a inceput sa rada.

-Aiurito, hai sa mai dormi.

-Nu am somn. Hai mergi si dormi.

-Eh.. Nu mai dorm nici eu.

-Atunci asteapta-ma pe balcon. Iti aduc cafeaua imediat.

-Vreau sa stau cu tine..

Mike s-a asezat la masa. Statea si privea cat este de frumoasa.

-Esti frumoasa..

-Ce?

-Da. Esti.

-Daa, mai ales cu ochii umflati de somn..

-Esti superba.

-Si ciufulita..

-Te ador.

I-a spus Mike tragand-o spre el.

-Esti femeia perfecta.

Abby l-a imbratisat. Apoi a pus cafeaua in cesti.

-Hai sa mergem. O sa prindem rasaritul.

Abby l-a luat de mana si l-a tras dupa ea.

-Usor ca vars cafeaua, zapacito.

-Uite ce frumos e!!

Mike se uita la ea.

-Te uiti??

-Daaa.

-Uita-te pe fereastra. Nu la mine.

-Pai tu esti rasaritul meu.

Abby a lasat ceasca pe masuta si a sarit pe el. A inceput sa il sarute.

-Gata ca o sa ma sufoc. Ma doare spatele.

-Scuze.. Nu stiu ce m-a apucat.

-Hai sa ne uitam pe geam. Inca mai putem prinde putin rasarit.

A spus Mike amuzat. Abby era foarte incantata de tot ce vedea iar baiatul adora comportamentul ei de copila.

-A fost frumos.

-Da.. Mereu il vedeam de pe marginea lacului din Detroit..

-De acum o sa il vezi de aici.

-E frumos si asa.

-Auzi, noi nu mai avem tigari?

-Aoleu.. Ce rau imi pare ca te-am prostit iar..

-Taci o data.

-Bine, bine. Am un pachet in buzunarul de la hanoracul negru.

-Bun. Vin imediat.

Fata statea si privirea fericita soarele. Se simtea in sfarsit fericita si iubita.

-Bau. Vrei si tu?

-Normal.. De ce mai intrebi?

-Sa facem conversatie.

-Ahh, am uitat sa pun zahar.

-Lasa ca e buna asa.

-Nu.. Ma duc sa iau zahar.

-Stai aici si bea-o asa. E mult mai buna.

Fata a luat o gura. Nu i se parea asa rea.

-Ai dreptate. E buna.

-Mama mea m-a invatat sa o beau asa. Ea tot amara o facea.

Fata nu stia ce sa spuna. Si-a aprins tigara si se uita cum fumul bruiaza lumina slaba de afara.

-Cred ca ar fi fost asa fericiti sa te cunoasca.

-Macar a fost langa tine mai mult timp..

-Sa nu vorbim despre asta. Ne stricam ziua.

Cei doi au stat pe balcon 2 ore si au tot discutat.

-Ce repede trece timpul. Ma duc sa ma pregatesc.

-Sa?

-Sa plec la scoala.

-Dar e prea devreme. Mai stai putin si mergem la spital mai intai. Apoi te duc la scoala. Dar o sa trebuiasca sa-l iei si pe Jack.

-Ahh.. Mai stau putin.

-Merg sa aduc mai iau cafea.

-O sa te inima.

-Eh. Lasa ca nu ma ia nimic.

Mike a adus cafeaua si s-a asezat pe scaun.

-Trebuia sa fac ceva dar am uitat..

-Hmm. Cum asa?

-Nu stiu.. Era o problema aici pe balcon.

-Scaunul acela?

-Da, bravo. Am zis ca o sa iau altul pentru Jack. Sa stea cu noi. Cat e cald putem manca aici.

-Sa stii.. De ce balconul tau e asa maaare?

-Pentru ca am ingustat sufrageria.

-Dar toate camerele sunt mari.

-Din 5 apartamente vizitate asta mi-a placut si pe asta l-am luat. Imi place sa am spatiu..

-De obicei se spune ca ce e mic e si dragut. Dar vad ca si cele mari sunt la fel de dragute.

Mike i-a zambit si i-a spus.

-Si tu esti mica si draguta.. Dar nu iti e foame?

-Nu.. E prea dimineata.

-Bine. Cand ne intoarcem mananci. Fata discutii.

-Da, da.. Mananc.

-Eu am vorbit serios.

-Am inteles. Cand venim acasa, mancam.

Fata a mers sa-l trezeasa pe Jack pentru ca trebuia...