Prizoniera

Inapoi in "familie"

Cand au ajuns acolo, Mike era linistit. Abby si baietii stateau cu el.

-Buna. Sunt doctor Erika Georges si o sa raspund de tine cat timp stai in spitalul nostru.

-Mike Aris.

-Te cunosc, stai linistit.

A spus doctora zambind.

-Cum te simti?

-Obosit, ma doare capul.

-Kate, i-ai facut ceva pe drum?

-Da. Si a dormit pana am ajuns.

-Bun. O sa chem un asistent sa iti puna o noua branula.

-Nu din nou...

-Hai, Mike.. Gata.

-Tu esti iubita lui?

-Da. Abby, imi pare bine.

-Revin imediat.

Erika a mers sa mai cheme pe cineva.

-Baieti, eu va las. Merg si eu la Jasmine..

-Ok.. Iti raman dator-vandut, Zac..

-Stai linistit. Aveti grija de voi. Ceau.

In timp ce Zac iesea pe usa, o tanara dadea sa intre.

-Ea e Marta. O sa mai vina din cand in cand sa vada cum te simti. Marta, el e Mike si ea e Abby.

-Buna.

-Hei.

Kate se plictisise de cand astepta.

-Puteti sa va grabiti? E mult de mers pana in Detroit. Foarte mult.

-Scuza-ma. Nu mi-am dat seama.

Erika a inceput sa il consulte pe Mike.

-Vad ca totul e destul de bine. E putin cam speriat dar o sa isi revina.

-Deci imi semnati hartiile?

-Da. Da-le aici.

Kate si-a luat la revedere si a plecat grabita.

-Marta, ii pui o branula verde si ii faci ce trebuie.

-Da, doamna.

-Dar eu nu vreau verde. Vreau roz.

A spus Mike incepand sa rada.

-E bine ca esti asa glumet. O sa vin putin mai incolo.

Marta s-a asezat langa el si a inceput sa pregateasca totul.

-Iubito, hai langa mine.

-Iar esti fricos..

-Taci si aseaza-te.

A spus Mike speriat.

-Marta, ai luat jumatate din spital. Toate sunt pentru mine?

-Da.. Nu sunt asa multe cum crezi. Da-mi mana.

Mike nu indraznea dar Abby ca de obicei il convingea.

-Nu te uita acolo. Uita-te la mine.

Abby l-a prins de barbie si l-a tras spre ea.

-Mama, ce-s mainile astea?

-Adica?

-De cat timp mergi la sala?

-N-am fost niciodata. Am facut totul acasa.

-Bravo. Acum n-o sa mai faci asta prea curand.

-Stiu. Dar dupa o perioada o sa incep iar.

-Da.

-Au! Ce m-a intepat?

-O albina. Taci si stai acolo.

-Ce m-ati pacalit ma..

-Te-am tinut de vorba. Nimic altceva.

-Ai terminat?

-Nu inca. Dar te poti uita.

Abby i-a luat mana de la ochi iar Mike si-a indreptat privirea spre mana.

-O sa ma invinetesc la cat m-ai strans de mana.

-Fi-mea are 5 ani si nu se vaita ca tine.

-Sa-ti traiasca. Cum o cheama?

-Eva. Poate tura viitoare o aduc sa va faca o vizita.

-Ar fi dragut.

A spus Abby incantata.

-Gata, acum am terminat.

-Incepe da ma doara..

-Stiu. Tu nu vezi cate vanatai ai? D-abea am gasit aici.

-Marta, nu poate pune niste gheata?

-Ba da. Dar nu direct pe mana. Hai ca iti aduc acum.

Marta a adus gheata intr-un prosop.

-Tine aici. O sa iti amorteasca mana.

-Pune mai repede ca ma doare rau!

-Gata, calmeaza-te. O sa iti pun o perfuzie si totul o sa fie bine.

Mike s-a pus cu capul pe pieptul lui Abby. Fata si-a dat seama ca el nu minte si a incercat sa-l linisteasca.

-Nu vrei sa dormi putin?

-Ba da..

-Iti tin eu prosopul.

-Mike, pune mana pe Abby ca da stai bine.

-Nu se intampla nimic daca misc mana?

-Nu. Ce sa se intample?

-Cei din Detroit nu ma lasau nici sa respir. Dar sa ma misc.

-Cei de acolo nu au ce avem noi aici.

-La ce te referi?

-Instrumente, chestii. Intelegi tu. Era un spital mai modest, calitate slaba.. In fine.

Baiatul s-a asezat mai bine si a adormit.

-Marta,ai idee cat o sa mai stea in spital?

-Nu stiu sa iti spun exact. Dar in doua, trei zile cred ca o sa mergeti acasa.

-Ce bine..

-Da. O sa fie ok.

Fata a lasat capul pe spate.

-Jake, nu ai scos niciun cuvant.

Baiatul nu a spus nimic.

-Jack!

-Lasa-l sa doarma.

-Doarme??

-Da.

-Unde?

Asistenta a tras perdeaua care ascundea un pat.

-Doamne.. Cat de ametita sunt de nu am observat?

-Eh. Esti obosita. Dormi si tu putin.

Abby a adormit cateva minute.

-Abby..

-Da, ce ai?

-Iei tu te rog gheata de aici? E mai mult apa..

Fata s-a dat jos, a luat prosopul si l-a pus in chiuveta.

-Te mai doare?

-Da.. Si mi-e si frig.

-Stai putin. E o patura aici.

Dupa ce l-a ajutat pe Mike, Abby s-a pus din nou langa el.

-Scuze ca te-am trezit..

-Nu e nimic. Daca mai e ceva sa imi spui.

Baiatul a mangaiat-o pe par apoi a sarutat-o pe gat.

-Hai sa dormim.

Spre seara...