Leo Howard - un nou coleg în clasa mea (Vol. 1)

Eu chiar tin la el sau mi se pare?

Duminica dimineata, ora 11:15. Atunci m-am trezit eu. Fetele nu erau in camera, eram doar eu singura. M-am ridicat in fund si m-am sters la ochi. Acum ma intreb oare unde e cainele meu? In ultimul timp face ce vrea prin casa si habar nu am pe unde este in acest moment, dar si asa stiu ca nu face mizerie pentru ca l-am dresat destul de bine.

Ma ridic din pat si cotrobai prin dulap pentru niste haine. Cum deschid dulapul toate hainele vin val vartej spre mine.

- Nu-m vine sa cred, zic de sub muntele de haine. Se mai vedea doar capul de mine. Am auzit un chicot si m-am intors, abia, cum am putut in spate unde l-am vazut pe Leo in pragul usii care radea. Ce tot faci acolo? Hai si ajuta-ma! ii zic vazandu-l ca nu se mai oprea din ras.

- Ce s-a intamplat aici? ma intreaba ajutandu-ma sa ies din mormanul de haine. Si dulapul tau e asa de mare, zise uitandu-se catre el.

- Pai da, zic. S-a intamplat ca, micutul mi-a scos intr-o dimineata toate hainele din dulap si le-a improscat prin toata camera. Mai lipsea doar sa mi le arunce pe afara sau poate chiar prin cartier, spun incepand sa rad. Si asa fiind dimineata nu am avut timp sa le aranjez, ci doar le-am aruncat pe toate acolo. Am si uitat de ele pana azi cand am deschis dulapul si, ei bine, se vede ce s-a intamplat. Leo incepuse sa rada din nou dar de data aceasta tinandu-si mainile pe burta. Foarte amuzant! spun ironica. Acum ma ajuti sa le aranjez? il intreb.

- Nu pot, imi zise direct si plecase. Ce nesimtit, imi zic.

Chiar cand terminasem de aranjat hainele atunci aparuse el cu o tava pe care erau aranjate frumos de toate bunatatile.

- Tu le-ai pregatit? il intreb impresionata.

- Da, zise intinzandu-mi tava. M-am asezat pe pat si am savurat micul dejun.

- A fost foarte bun, ii zic. Acesta imi zambi semn ca e multumit.

- Ce vezi la Benjamin? ma intreaba suficient cat sa nu imi pice bine mancarea. Acum nu credeam ca se va ajunge pana aici. Credeam ca a incetat cu gelozia, dar se pare ca de abia acum a inceput.

- Nimic, zic. Nu am chef sa iti raspund. Ma fac ca il ignor si ma intorc cu spatele la el si cu mainile incrucisate. Leo isi luase tava si pleca. Wow! Chiar nu m-am asteptat la asta!

Imi iau telefonul si le sun pe Amber si Sarah care mi-au raspuns instant:

- Ce faceti, fetelor? le intreb bine dispusa.

- Bine, tu? ma intreaba amandoua la unison.

- Bine, dar ceva nu mi-a picat bine azi.

- Cum adica? ma intreaba ele mirate.

Leo's POV:

Vin inapoi spre camera Selenei cand o aud vorbind la telefon cu Amber si Sarah. Stau la usa cu inima inclestata auzind ce vorbeste cu ele.

- Mai inainte, inainte sa va sun, Leo m-a intrebat ce vad la Benjamin, spuse Selena la telefon. Nu i-am raspuns iar el a plecat. Oare s-a suparat?

- Da, se aude vocea uneia dintre fete din telefon.

- Pai... nu stiu ce sa zic.

- Il placi, se auzi iar vocea din telefon.

- Nu! incetati cu asta! zise Selena. Din acel moment inima imi salta de bucurie. Inseamna ca atunci cand fetele au vorbit despre el, acel "el" eram eu! Nu-i asa? Ah, trebuie sa incetez sa imi pun intrebari singur! Si totusi, nu stiu de ce, dar am impresia ca tot ii place de Benjamin. Si din nou: Ce are el si eu nu am?!

Usa se deschisese de tot si dupa ea aparu Selena care ma privi speriata.

- Ce faci aici?? ma intreaba gata sa imi traga o palma.