Leo Howard - un nou coleg în clasa mea (Vol. 1)

Ma folosesti sau chiar ma iubesti?

Era liniste, foarte liniste. Nu se auzea nimic. Leo cred ca plecase. M-am intins pe pat stand pe o parte cu perna in brate si ma gandeam la ce se va intampla cu mine si Leo atunci cand el isi va termina acel film idiot si va pleca de aici lasandu-ma singura. Nu stiu de ce, dar gandindu-ma la lucrul asta imi vine sa plang, si parca pur si simplu nu m-as mai putea intoarce la viata mea normala, fara el. Ce se va intampla cu mine apoi?

- Deschide usa altfel o daram! tipa Leo de pe partea cealalta. Credeam ca plecase deja, dar se pare ca a stat tot acolo.

- Nu, ii zic. Nu vreau sa vorbesc cu tine, lasa-ma! tip plangand in hohote.

Intr-o secunda aud un tronc mare si ma sperii tasnind imediat din pat. Leo aprinsese becul din camera pentru ca inainte stateam pe intuneric si se apropie de mine. Usa era daramata. Chiar nu credeam ca va face asta.

- Cum ai putut? il intreb nervoasa.

- Pai vezi tu... ti-am zis ca daca nu deschizi am sa o daram si asta am facut, imi zise nevinovat.

- Nu la asta ma refeream! tip asezandu-ma pe pat sprijinindu-mi capul in palme.

- Iarta-ma. Chiar nu stiam cum sa ti-o spun, isi ceru scuze dar nu i-am raspuns, continuand sa plang. Se puse langa mine vrand sa ma stranga in brate, dar am tipat la el sa imi dea drumul. S-a dus din camera foarte suparat, dar cea care trebuia sa fie suparata, cea mai suparata, trebuia sa fiu eu.

****DIMINEATA****

- Ce i-ai facut bietului Leo? ma intreaba mama suparata in timp ce coboram scarile mergand spre bucatarie.

- Ne-am certat, ii zic nevrand sa ii dau si alte detalii.

- De cand s-a trezit nu mai vorbeste cu mine, e deprimat, sta mereu cu capul in jos....

- Stiu, mama, ii zic oprind-o. Nu mai vreau sa vorbesc despre asta. Te rog sa ma lasi, ii spun turnand lapte in bolul cu cereale.

Dupa ce am terminat de mancat am plecat spre scoala lasandu-l pe Piky(cainele meu) in grija mamei mele. Cand am ajuns in curte l-am vazut pe Leo discutand cu o fata iar acea fata parea a flirtra cu el ceea ce ma facea sa explodez de nervi. Nu stiu ce mi se intampla! Cred ca o iau razna!

Am intrat in clasa furioasa trantind usa si se facu liniste. Cu totii se speriara de reactia mea si nu indrazneau sa imi adreseze niciun cuvant. Stiu ca niciodata nu m-au mai vazut asa suparata sau facand un astfel de gest.

Langa mine venisera Amber si Sarah care au inceput sa imi ceara explicatii si bineinteles ca pe ele nu le puteam minti asa ca le-am spus adevarul si evident ca si ele au fost de acord cu mine, la faptul ca Leo trebuia sa imi spuna adevarul. Bine, pe de o parte erau si de partea lui pentru ca, ziceau ele, ca se gandesc ca nici lui nu i-a fost usor sa imi spuna sau macar sa incerce.

Orele s-au scurs foarte greu si mai ales din cauza ca eu cu Leo nu ne-am mai vorbit deloc.

Am iesit pe hol vrand sa mai stau catva inainte de a pleca acasa. M-am rezemat de perete lasandu-ma usor in jos. Am inceput sa plang acoperindu-mi fata cu palmele.

- Mai, mai, mai, aud vocea enervanta a lui Jesse care se apropie de mine imbracat in negru, ca de obicei. Dar totusi ii venea foarte bine.

- Dispari! tip printre lacrimi.

- Scumpul tau prieten te-a inselat? Te-a mintit? imi spuse ironic, razand. Isi batea joc de mine si stiu ce incearca sa imi demonstreze. Am stiut eu ca asa va fi. Trebuia sa ramai cu mine. Eu nu ti-as fi facut asta.

- Pleaca. Nu mai vreau sa aud nimic de la tine! tip din nou impingandu-l cu mana pentru ca se puse in fata mea...si putin cam aproape.

- O sa regreti, ma avertizeaza. O sa regreti faptul ca te-ai despartit de mine. A plecat dandu-se smecher ca de obicei. Nu stiu ce crede ca va demonstra cu asta sau ce va rezolva. Nimic! Nu face decat sa ma enerveze mai tare si sa ma faca sa ii trag o palma din nou.