Vampirium I: Iubește-mă așa cum sunt

Capitolul 12

C A P I T O L U L 12

"Asta e o promisiune?"

Imi este dor de casă?

Imi este enorm de dor de momentele în care petreceam timpul cu familia mea, in perioada în care totul era normal. Ma obișnuisem sa pierd vremea în zona mea de confort, fără sa ma intereseze de sursa de venit din casă, de locul din care provin banii suficienți pentru întreținere. Părinții mi-au spus mereu ca în perioada în care stau cu ei, nu trebuie sa ma interesez eu de cheltuieli, dar acest lucru nici nu însemna că puteam arunca cu banii pe stradă.

Dacă stau sa ma gândesc mai bine acum, este mai mult decât evident ca am fost mințită încă de când au apărut vampirii în Brooklyn. Gabriel mi-a spus ca nu știu toate detaliile despre tatăl meu și dacă as mai avea acum la mine telefonul pe care l-am lăsat undeva în mașina răsturnată de la marginea drumului, probabil l-aș suna ca să îmi explice la ce se referea.

Încă de când ne-am întors la restaurant am intenționat sa folosesc telefonul Lindei ca să vorbesc cu părinții mei. Bineînțeles că Shawn, cum se crede a opta minune a lumii, mi-a interzis total sa fac acest lucru, promițându-mi ca imi va explica el tot ce trebuie sa știu. Iar eu, cum sunt întruchiparea înțelegerii și a ascultării, imediat ce el a mers sa se întindă în camera pusa la dispoziție de mătușa sa, i-am cerut telefonul pe care l-am primit fără prea multe obiecții și am vrut sa merg afara, dar ea m-a oprit exact când am deschis ușa.

  — Știu ca este un băiat complicat și ca probabil de multe ori ți-ai dorit sa nu va fi întâlnit, dar o data ce ajungi sa îl cunoști, vei vedea ca este cu totul opusul la ceea ce ți-ai imaginat.

Din modul în care vorbește despre el am realizat ca sunt foarte apropiați. Doar ca ceea ce spune nu prea are efect și în viața reală, pentru ca Shawn este mai complicat decât o stana de piatra și nu cred ca voi reuși vreodată sa îl înțeleg, chiar dacă as încerca.

  — Am auzit de multe ori acest lucru despre persoane, dar Shawn chiar nu pare sa vrea sa ma lase sa îl cunosc.

  — Îl cunoști deja pe jumătate din moment ce ți-a spus de familia sa, care a fost ucisa. Încearcă sa te ajute, de aceea insista sa va întoarceți în Stamford, știi asta, nu?

  — Și eu vreau sa îl ajut pe el, dar nu ma lasă. Nu știu ce mai pot încerca, sa îl fac sa fie mai deschis față de mine.

  — L-am văzut cum te privește.

Enervat? Plictisit? Satul de ceartă?

  — A început sa se ataseze de tine, chiar dacă nu o sa îți spună asta prea curând, este foarte evident.

  — Ei bine, eu...

  — Te rog, Emma. Nu ii frânge și tu inima a doua oara. E un băiat bun, nu merita asta. spune pe o voce stinsa, apoi se întoarce pe călcâie și se îndepărtează cu pași mici.

Rămasă în mijlocul camerei, cu telefonul în mana și o mulțime de gânduri prin minte, am analizat opțiunile. Poate ca Linda avea dreptare și Shawn merita pe cineva sa ii fie apropiat, dar eu sub nicio forma nu o sa depășesc linia de prietenie cu verișorul meu. Chiar dacă nu avem practic același sânge, legal suntem rude, deci din start obținea de căsătorie reala este tăiată de pe listă.

Afara era o temperatura mult prea scăzută și soarele mai avea puțin și răsărea, fiind aproape ora cinci dimineața. Șansele ca ei sa îmi răspundă erau aproape nule, dar tot am format numarul, verificându-l de mai multe ori înainte sa îl apelez. Ma durea inima și respirația îmi era îngreunată, dar nu m-am descurajat nici după ce am apelat a doua oară.