Harry Si Ginny: O Iubire Nedespartita

Capitolul 14

Autor POV:
Harry se trezeste dimineata langa frumoasa lui sotie. O saruta pe cap si merge in camera lui James. Acolo, James statea si el intins in pat, ador.it bustean. Lui Harry i s-a parut ciudat ca toata lumea sa doarma deci s-a uitat la ceas. Era ora...5am?! Harry nu stia ce sa faca singur. S-a imbracat si a iesit din camera. Acolo l-a gasit pe Ron , care statea si el plictisit.
-Insfarsit te-ai trezit! Nu stiu cum am reusit sa ma trezesc asa devreme. Cred ca femeile schimba barbatii.spune el si radem amandoi.
-Da. Mai bine Ginny il schimba si pe James. Doarme totimpul bustean. La 11 se trezeste totimpul.
-Stiu cum e frate. Hermione este si ea insarcinata. Curand o sa fiu si eu tata.
-Are baiat sau fata?
-Baiat. Si cred ca o sa-i punem numele Hugo.
-Ce dragut. Ma intreb daca o sa fie roscat ca tine.
Fix atunci Ginny a iesit din camera.
-Am avut un cosmar...
-Ce cosmar?spun eu si ea ma ia strans de mana.
-Cap-de-Craniu este aproape. E in camera secretelor. Trebuie sa mergem!
-Ginny, poate se juca cu mintea ta. Nu mai sti cand si pe Harry lau pacalit?
-N...
Nu mai auzeam nimica. Totul era pustiu. Deodata am ajuns in Camera Secretelor, cu un sarpe care se invartea le langa mine.
-Doar asteapta Bilka, o sa apara ei. O sa o vada.spun eu cu o voce rece. Langa mine statea...Hermione? Era pe jos legata, cu sange pe ea si sub ea.
-Unde sunt prieteni tai?!o intreb pe Hermione care incepe sa planga. Nu mai plange proasto! Crucio!
Blestemul a lovito pe Hermione care a inceput sa tipe de durere si sa se zvarcoleasca pe jos.
-Harry, Harry esti bine? Trezestete!
Am iesit din camera secretelor si m-am trezit pe jos. M-am ridicat in picioare si am spus cu o voce soptita:
-Este in camera secretelor. Si, m-am uitat la Ron, Hermione.
-Hermione?! Ce a facut cu ea? CE CAUTA ACOLO?!incepe Ron sa strige.
-Vrea sa venim sa o salvam, ar ar trebui sa ne grabim. O tortureaza.
-Mai luam pe cineva cu noi?intreaba Ginny.
-Am putea sa il luam pe Neville. Sa o luam si pe doamna directoare?
-Ea trebuie sa aiba grija de copii. Ron mergi tu sa ii spui doamnei directoare. Noi mergem sa il luam pe Neville.
-Bine.
Ginny POV:
Ron a fugit in stanga si eu cu Harry in dreapta. Harry m-a luat de mana si a venit mai aproape de mine. Fruntea mea si a lui Harry erau lipite una de celalalta.
-Va fi bine. Voi avea grija de tine, te voi proteja.
-Nu imi este frica. Te am pe tine.
Ne-am sarutat scurt si apoi alergam de mana in dreapta. Am ajuns in camera lui Neville si am intrat direct in camera. Neville era deja imbracat si citea. Cand ne-a vazut, a spus bucuros:
-Ce vizita placuta! Ce s-a intamplat?
-Neville, trebuie sa vi cu noi. Cap-de-Craniu o are pe Hermione in camera secretelor.
-Pai ce mai asteptati? Hai sa mergem.
Neville a lasat cartea pe birou si a iesit. In fata noastra a aparut Ron si doamna McGonnagal.
-Haideti, trebuie sa mergem.a spus Ron.
Am fugit toti in baia fetelor si Ron a inceput sa sasaiea si s-a deschis o incapere. Am intrat toti. Chiar daca acum viata noastra era in pericol, tot nu puteam sa zambesc putin. Aici m-a salvat Harry de amintirea a lui Cap-de-Mort. M-am apropiat spre Harry si am putut deslusi un mic zambet pe buzele lui. Am intrat in alta incapere si l-am vazut pe Cap-de-Craniu si pe Hermione. Hermione era intainsa pe jos, fara sa mai scanceasca sau sa faca ceva. Nu,nu putea sa fie moarta nu?
-CE I-AI FACUT?!a intrebat Ron.
-O, nimica toata, doar trei vraji Crucio si s-a cam zgariat singura.
-Laso sa plece!spune si eu. Levicourpus!
-Protego!
Blestemul ricoseaza si ma nimereste in mana. Mana mea incepe sa zboare si eu cu ea.
-Nu te atinge de sotia mea! Crucio!striga Harry.
Blestemul il loveste pe Cap-de-Craniu in piept si incepe sa zbiara si sa tipe de durere. Ron a fugit spre Hermione, a dezlegato si a luato pe sus in brate si a fugit cu ea.
-Harry Potter,spune Cap-de-Craniu cu un zambet pe fata. Ce onoare sa te cunosc. Fratele meu mi-a povestit multe despre tine.
-Lasami prieteni in pace.spune Harry.
-Daca nu ce? O sa-mi iau revansa Harry Potter, si cea ce ma impiedica,esti tu. Avada Kedavra!
Blestemul la ocolit la fix pe Harry.
-Stupefy!strig eu.
-Imobulus!
Blestemul dat de Harry l-a nimerit pe Cap-de-Craniu in piept si a cazut pe jos. Sarpele lui a fugit. Am ramas doar eu , Harry si Neville.
-O sa-si revina, mai bine plecam.a spus Neville.
-Dar daca plecam o sa atace copiii.
-Nu ati vrea sa se intample asta nu?zice Cap-de-Craniu ridicanduse si apasand pe semnul intunecat de pe mana.
Douazeci de devoratori ai mortii au intrat in spatele lor.
-Expelliamus!
-Protego!
-Avada Kedavra!
Doamna McGonnagal intra cu toti profesori in camera si incep sa arunce blesteme peste tot. Eu lupam pu trei devpratori ai mortii si Harry cu Cap-De-Craniu.
-Buna mititico! Sotul tau nu te poate apara?
-Nu am nevoie sa ma apere. Avada Kedavra!
Blestemul de Neiertat i-a intrat direct in piept Devoratorului care a murit pe loc. Nu ma puteam gandi la asta, deoarece am vazut toti profesori asupra unui corp. Corpul era a lui doamna McGonnagal? Nu imi venea sa cred. M-am pus in genunchi langa trupul mort a doamnei directoare. Toti Devoratorii Morti au plecat cu zambetul pe fata. Doua lacrimi din ambii ochi au cazut pe obrazul meu rosiatic. Apoi am inceput sa imi amintesc de cat de frumos se purta cu noi, cat de severa era dar in acelasi timp foarte draguta, buna, iubitoare... Am inceput sa plang in hohote. Harry m-a luat in brate. Si el a inceput sa planga. Toti profesori si-au ridicat tristi baghetele si o lumina alba, plapanda s-a ridicat in aer. Ron, care s-a intors, a venit langa noi, si cand a vazut-o pe Doamna McGonnagal au inceput si lui sa ii curga lacrimi pe obraji. Totul s-a terminat. Cap-de-Craniu a inceput sa omoare ca fratele lui. Era timpul sa atacam...

Autor Note: M-am depasit foarte mult😁. 1111 de cuvinte(1114 cu asta)