Capitolul 11

1K 76 2
                                    

☆MARINETTE'S POV☆


Cum indrazneste?! Volpina alearga spre noi si il rapeste pe Adrien! Ohooo o sa vada ea. Ma transform in Ladybug si merg pe urmele lor.



☆ADRIEN'S POV☆


Ce naiba?! Tocmai am fost rapit?!!! De Volpina? CHIAR trebuia sa faca asta? Fix cand admiram si eu privelistea...


-De ce m-ai rapit?, intreb deja iritat. N-aveam nici cheful si nici starea de spirit ca sa fiu politicos. Tot ce vroiam e sa ma lase odata jos si sa stau cu printesa mea...


-Esti al meu Adrien, numai al meu. Taranca aia nu te merita. Poti spune ca ti-am facut un favor, zice cu aer de diva.


-Auzi rasfatata mica, nu stiu cine dracu esti sau cu ce te ocupi dar nimeni nu ma ia de langa printesa mea. Clar?


Eram nervos. Fara sa ma mai stapanesc sau sa mai gandesc o prind de gat si ma las pe spate, trantind-o la pamant.


-Supereroii nu rapesc cetatenii si nici nu profita de puterile lor. Tu nu meriti sa fii supererou.


Ii iau colierul de la gat si vroiam sa plec, dar am uitat ca eram pe acoperisul unei cladiri. Am inceput sa alerg pe unde prind pe acoperisuri si caut undeva unde sa ma pot da jos. Deodata, Ladybug apare langa mine ingrijorata.


-Stai calma Bugaboo sunt bine.


-1. Nu imi mai spune asta


2. Cum ai scapat?


-Cu talentul meu de pisica~


Asta a facut-o sa chicoteasca. Ma prinde de mijloc si coboram pe pamant in siguranta. Pe fata ei se putea citi foarte usor furia, asa ca am strans-o in brate si am sarutat-o. Nu vreau sa creada ca a fost ceva planificat sau ca o insel si tot asa. Imi raspunde la sarut si dupa un timp ramanem fara aer. Astfel, ne desprindem unul de altul, ea se detransforma si ne plimbam tinandu-ne de mana pe podul ce trece peste Sena. Locul ala era plin de lacate ale iubirii. Ma intreb....oare ar vrea sa punem si noi unul?



☆MARINETTE'S POV☆


Doamne simt ca ma topesc din picioare!! Cred ca plimbarea asta e cea mai romantica! Nu ca as fi avut alte plimbari romantice, dar atmosfera era pur si simplu divina. Numai la lacatele prinse intre barele podului ma uitam. Oare ar vrea sa punem si noi unul? Ma uit la el si punem aceeasi intrebare in acelasi timp. Asta ne-a facut sa izbucnim in ras. Am cumparat unul, ne-am scris numele pe el si l-am prins de pod, apoi am aruncat cheia in apa. Adrien se uita la lacat, zambind satisfacut. Dar eu ranjeam ca o tampa si eram rosie in obraji. Cand s-a uitat la fata mea, l-a pufnit rasul.


-Hei! N-nu e amuzant!


-Hai gata printesa nu te enerva~


Imi cuprinde cu mana umerii si ma conduce acasa. A fost o zi perfecta cu un final perfect.


================================
Imi cer milioane de scuze ca n-am reusit sa pun alt capitol, dar am fost super stresata saptamana asta cu tot felul de teste si teme o droaie. Sper sa ma intelegeti...sunt si a opta si am sa postez greu :/ sorry!
-Anne

Miraculous: Ladybug & Chat NoirUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum