Furtună de stele

Regatul dragonilor de gheață

Castelul cerului însângerat plângea,

când răgetul dureros de silențios 

al ceasului de catifea spărgea

timpanul surd al timpului vorbăreț,

prin fașa stelelor din găurile negre

spada războinicului Zair își croia,

calea către răsăritul luptelor apuse.

Altarul universului zâmbea către lună

topind statuile de ceară ale infernului,

aripile dezamăgite ale vasului din coșmar 

acopereau roca unui fulger amar,

scutul de lemn putrezit și auriu

dezlega misterul unui schelet vesel și viu,

iar războinica Mildred culegea pepenele verde

din pomul fantomă al cărților mucegăite.

Când licoarea destinului a fost înghițită

de către îngerul drogat de litere și bețivan, 

singura picătură de vrajă neadormită

a fost lipită în fruntea de iarbă a muntelui,

sticla de smoală a deschis ușa viitorului pustiu

și ultimul dragonul de foc a ars în lava de nisip.

Zair și Mildred au reconstruit regatul dragonilor de gheață

cu pași mărunți, ceremonia lor nupțială, a fost pictată 

pe ruinele cărămizilor de zăpadă blestemată,

unde îi acopereau mantia rugăciunile

scrise de toate ființelor supreme.