Trăiam într-un univers ce sclipea
când inima ta îmi zâmbea,
dar o stea a deviat de pe traiectoria ei
și praful ți-a întunecat rațiunea.
Acum ești o gaură neagră,
care devorează constelația iubirii
și scuipă cu forță, în afară,
cenușa despărțirii.
Crinul imperial tronează
pe rămășițele scrisorilor arse,
iar zăpada din iernile grele și geroase
îți îmbracă spiritul în țurțuri de mătase.
Respiră adânc, chiar dacă lumina te orbește,
căci în față te privește oglinda ta!
CITEȘTI
Furtună de stele
PoetryPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!