《 Capitolul 14 》

2.9K 178 2
                                    

Aleluia! Am ajuns pe strada care mă duce la casa mea. După două zile în care am stat în rulota aceia murtară şi jegoasă sunt din nou în locul peferat de mine.

Nişte lumini de culoare roşie şi albăstruie se văd în depărtare. Ce?! Este vreo' petrecere?! Încep să înaintez mai repede iar când ajung la acele lumini, nici nu-mi imigina ce se întâmplă.

Lângă casa mea erau trei maşini de poliție, era multă hărmălaie, şi când mă uit mai bine, văd că toate neamurile mele sunt aici. Deschid uşa iar când intru o văd pe mătuşa Judi certându-se cu un polițist.
-Hei! Ce se întâmplă! spun cu voce tare. Dar nimeni nu mă bagă în seamă. Hei! Hei! UNGHIULE!

Mă uit prin jur dar nimeni nu pare să mă observe.
-CE DRACU SE ÎNTÂMPLĂ!! strig din toți plămânii. Şi dintr-o dată se făcu linişte. Toți ochii din casă sunt îndreptați spre şi asta mă incomodează.
-Oh! Doamne! Ai venit acasă! spune mătuşa Judi pe un ton fals.
-Ce?! Ce se întâmplă? zic un pic speriată.
-Ă-Ă Ş-Ştii că părinții sau dus în Chicago pentru nu ştiu afaceri! Şi au făcut un accident. Mai ții minte?

Cum să nu-mi aduc aminte! Atunci îmi tăiam încheietura, fumam, mă drogam şi mai consumam şi alcool. Vremuri ,,bune"!
-Da... Şi? Stai!? De ce nu au mai venit !? Unde sunt!? Ce s-a întâmplat?! întreb şi mă aşez în genunchi începând să plâng în hohote.
-Of... Scumpo, îmi pare foarte rău. Adică ne pare foarte rău. şi îmi dă o îmbrățişare.

-Unde o să stau! Nu am împlinit nici 18 ani.
-A-Adică! N-Noi ştim, dar nu ştim dacă o să-ți placă.
-Nu!Nu!Nu! Nu vreau! exclam eu nervoasă.
-Dragă ştim dar nu ne lasă autoritățile să te luăm la noi în casă. atunci un rând de lacrimi se scurgeau pe obraji după pe gât şi dispăruseră pe bluza mea murdară şi transpirată.

-Ar trebui să mergem. îmi spune mătuşa Judi arătând spre maşină.
Mă uit la toți cu un dezgust chiar dacă îi iubesc.
-Ce viață de rahat! spun, acoperind liniştea şi îndreptându-mă spre maşină.

********
Sunt în fața camerei mele de cămin şi mă holbez la ea. Ce familie de rahat, ce prieteni de rahat, ce viață de rahat etc. Familia mea are multe pile şi putea să mă ducă altundeva, dar acuma ştiu căt de mult mă ,,iubesc".

Oftez şi cu mâna stângă apăs pe clanță şi deschid uşa iar direct un miros de murături şi de mucegai îmi străpung nările. Culoarea camerei este de piersicuță ,un pat mărişor cu o lenjerie nespălată, un dulap crem este poziționat lângă o oglindă zgâriată. Şi un geam mare poziționat lângă pat.

Da, camerele de cămin sunt aşa călduroase, primitoare şi curate. *sarcasm*. Îmi pun geamantanele lângă dulap şi mi le lăs acolo pentru că nu o să stau în căminul ăsta de rahat.

Mă duc în baie care este acceptabilă şi încep să-mi spăl părul, corpul, îmi epilez picioarele şi mâinile. Ies din cadă şi mă dau cu cremă pe tot corpul şi uscându-mi părul. Mă întorc în cameră îmi i-au pe mine o lenjerie intimă curată şi o schimb şi pe cea de pe pat. Cu nişte pantaloni scurți şi un maieu mă pun în pat cu fața spre geam admirând luna.

Încep să mă gândesc la tot ce s-a întâmplat asta dar somnu şi oboseala ma cuprins în lumea viselor...

******
Sunt îmbrăcată într-o perechie de blugi albaştrii mulați, un tricou din bumbac de culoare gri, iar pe deasupra am un cardigan negru. Părul mi' l-am făcut cu ondulatorul iar pe cap mi-am pus un fes roşu pal.
Mă duc la liceu.. Oh! Scuză-mă fostul meu liceu pentru că o să mă duc la secretariat ca să nu mai fiu la acest liceu de rahat care are o directoare de rahat.

Încă o privire şi intru în el. Nu este nimeni! Logic pentru că ăştia încă sunt în excursie. Mă îndrept spre bătrânica drăguță şi nesuportată de mine.
-Bună ziua! Da, da, da vreau să mă ştergeți de pe lista de elevi de la acest liceu.
-Dar de ce dragă? mă întreabă politicos.
-Poftim?! Nu cred că sunteți Obama sau mama. Ştergeți-mă odată şi gata!
-Ok dragă! Semnează aici şi nu o să mai fii la acest liceu nicioadată. Dar aveți aici şi o foaie cu toate licee din oraş dacă mai vrei să intrii la unul.

-Oh! Mulțumesc! smenz şi plec țanțoşă din liceu.
Chiar când voiam să deschid uşa ca să plec de aici cineva îmi prinde talia şi mă lipeşte de abdomenul lui tare. Când am inspirat parfumul lui genial ştiam cine-i. Harry.
-Ce faci aici, love? mă întreabă cu un rânjet pe fața lui de înger. Ce?

-Eh, pe aicea! Nu mai fac parte din acest liceu! exclam eu fericită şi dezvălui cel mai natural şi frumos zâmbet.
-Pe bune?
-Da! Şi nici nu ştiu la ce liceu să mă duc, dar am unul preferat. Are multe profile şi mi se pare foarte bun adică nu cred că te pune să înveți fiecare cuvând.

Când i-am arătat numele liceului a început să rânjească şi să-şi dezvăluie gropițile drăguțe. Încă odată ce este în capul meu? Ce?
După ce ochii noştrii se intersectară şi-a pus o mână pe talia mea apropindu-mă mai multe de el iar cealaltă mănă se sprijinea.
-Ne vedem la liceu, love! şi pleacă lăsându-mă cu ochii în soare.

_______________________________________
Oh! Doamne! Am postat aveți de citit aproape 1000 de cuvinte!
Am pus o poză cu Alexia în media. Sper să vă placă! :*

Nu uitați O SĂ POSTEZ PESTE 10 VOTURI csf. Ok vă iubesc pwp :* :* :* :* :) ;D

SCZ DE GREŞELI!.

《 Da, sunt o tocilară 》-FanfictionTahanan ng mga kuwento. Tumuklas ngayon