Detoxifiere prin post

Energia care întreține viața

  1. Vindecarea prin post

Fiecare om poate ajunge să sufere de diverse simptome ale unor boli în cursul vieții. Adesea, aceste manifestări apar în crize acute și evoluează în general spre dispariția lor, care este numită vindecare.
Bolile diverse sunt numeroase, la fel și vindecările. Astfel, o persoană care supraviețuiește acestor diferite crize de boală va trăi experiența multor însănătoșiri în cursul vieții sale.
Vindecările pot surveni în urma unui tratament medical sau a unei evoluții naturale spre sfârșitul manifestării simptomului. Uneori nu se produce însănătoșirea clară, completă. Ne îndreptăm atunci spre situația bolilor cronice. Acestea, trecând din nou prin situații acute - în urma unui nou câștig de energie - pot aduce adevărata vindecare.
O tulburare este clasificată incurabilă de medicină atunci când ea consideră că nu poate obține vindecarea prin utilizarea medicamentelor sale. Or, grație ameliorării igienei de viață, adoptând o mai bună alimentație, anumite tulburări clasificate drept incurabile se pot atenua și uneori pot chiar dispărea.
Postul, favorizând recuperarea energiei vitale și amplificarea eliminării toxinelor, favorizează aceste vindecări ale bolilor incurabile. În aceste cazuri, capătă faima unei practici miraculoase, ceea ce nu este cu adevărat.
Dar, din nefericire, anumite situații incurabile nu pot fi ameliorate, nici măcar prin post, procesul cel mai performant. În acest caz, se spune că aceste tulburări au devenit "ireversibile" și probabil vor conduce, într-un termen mai lung sau mai scurt, la dispariția persoanei suferinde. Iată un grafic simplu pentru a reprezenta stările de sănătate și de boală în general observate în rândul populației:
• 4% sunt intr-o stare de sănătate excelenta; fără probleme vreodată și în plină formă;
• 16% sunt intr-o stare de sănătate bună și în general fără simptome, intr-o formă relativ bună;
• 30% sunt intr-o stare de sănătate instabilă, cu apariția tulburărilor, apoi a vindecării lor la sfârșitul crizelor, trecând prin perioade asimptomatice;
• 30% sunt intr-o stare de sănătate alterată, cu tulburări cronice constante; uneori, sub tratamente medicale constante, fără rezultate reale;
• 16% sunt declarați incurabili de către medicină, căci nu pot spera la o ameliorare a sănătății prin diversele tratamente medicale cunoscute, dar își pot ușura suferințele printr-o mai bună igienă de viață, în principal prin post;
• în sfârșit, 4% sunt intr-o situație numită ireversibilă, care nu poate intra în remisiune în niciun mod, nici prin tratamente, nici prin post.

I - 4% - Sănătate deplină
II - 16% - Sănătate convenabilă
III - 30% - Sănătate instabilă, tulburări ocazionale
IV - 30% - Sănătate alterată, tulburări care se atenuează, dar revin
V - 16% - Stadiu incurabil cu tulburări permanente
VI - 4% - Boli ireversibile

Postul garantează sănătatea pentru cei din categoriile I și II. Face să înceteze mai rapid tulburările ocazionale ale celor din categoria III.
Pentru cei din categoria IV, postul trebuie condus cu precauție, deoarece ar putea - temporar - să amplifice crizele, înainte de a face să regreseze starea de boală spre categoriile III și uneori II, asimptomatice.
Pentu cei din categoria V, deseori postul este cel care-i va face să regreseze spre IV și III, uneori II. Însă trebuie să fie îndrumat și supravegheat de o persoană experimentată.
Pentru cei din categoria VI, există o speranță mică de regresie a categoriei. Atenție la practica postului sever, care ar putea mări gravitatea acestor situații.

2. Posturile după nivelurile de sănătate

Reprezentarea situațiilor de sănătate și de boală ne permite să vă dăm sfaturi suplimentare relative la posturile scurte, medii și prelungite pe care le-am abordat anterior. Firește, va trebui să determinați categoria între I și IV în care socotiți că vă încadrați, lăsându-vă ajutat de un igienist și de un medic specialist în naturoterapie dacă este nevoie.
Să luăm în considerare persoanele situate în categoria I: ele pot aborda cu ușurintă toate tipurile de post, fără probleme în general. Pot suporta șocurile metabolice de intrare în post fără dificultate și de obicei fără risc. Dar le recomandăm adoptarea sistemului progresiv în pregătirea diverselor posturi, precum și prudență în modul lor de viață în general.
Pentru persoanele situate în categoria a II-a (sănătate convenabilă), sunt valabile recomandările precedente, cu un pic mai multă precauție față de șocurile metabolice și față de alegerea postului prelungit recomandat după repetarea câtorva posturi medii.
În categoria a III-a (sănătate instabilă, tulburări ocazionale), precauțiile pe care le-am semnalat anterior vor trebui respectate. Recomandăm experimentarea mai multor posturi scurte de câteva zile. Atunci când acestea vor fi trecute cu bine, se va putea încerca un post mediu și se va rămâne mai mulți ani la această limită înainte de a încerca un post prelungit, dacă vor fi reunite toate indiciile posibilității de a posti o perioadă îndelungată. Nu mai există șoc metabolic atunci când se respectă palierele alimentare și crizele de detoxifiere sunt serios reduse sau chiar suprimate. Este posibil ca în urma postului prelungit să apară niște regenerări nebănuite, caci el reprezintă o descoperire uneori neașteptată a propriei persoane. Este recomandabil ca acest tip de post să fie practicat într-un cadru supravegheat.
Să vedem acum în ce situație se află persoanele situate în categoria a IV-a (sănătate alterată, tulburări care se atenuează, dar revin). Acestea vor trebui să țină seama de sfaturile propuse pentu grupul precedent, adăugând alte câteva precauții. Aici, modulațiile alimentare, în cadrul unei alimentații asociate, ar trebui să fie singurele abordate. În caz contrar, riscă să se producă faimoasele simptome "explozive" de detoxifiere: greață, vomismente, stare de slăbiciune pronunțată etc. De fapt, aceste persoane din categoria a IV-a ar trebui să "lucreze" pentru a-și ameliora starea și a încerca să treacă în categoria a III-a, înainte de a se aventura în postul mediu sau cu atât mai mult în postul prelungit.
Să discutăm acum despre persoanele presupuse a se încadra în grupa a V-a (stadiu incurabil cu tulburări permanente). Pentru aceste persoane, singura alimentație specific umană ar trebui să fie căutată în regimul combinat, apoi treptat în regimul asociat. Doar dacă apar semne de ameliorare care legitimează apropierea de încadrarea în categoria a IV-a, vor trebui căutate modulațiile alimentare și, ulterior, posturile scurte și poate medii. Nu se pune problema să se treacă imediat la un post prelungit fără a se risca faimoasele șocuri metabolice, care dezechilibrează foarte mult starea organismului. Dar nu trebuie să avem neapărat speranță ca să reușim: ete suficient să acționăm și reușita este la capătul drumului.
Să abordăm acum categoria a VI-a: ireversibilii. Este o încadrare teribilă. Posturile medii și prelungite n-ar trebui să fie abordate, căci ele ar însemna o grăbire a sfârșitului. Ar fi utilă conlucrarea între consilierea psihologică și sfaturile unui specialist în naturoterapie pentru a stabili o alimentație simplificată adaptată fiecărei situații particulare.

  3. Cum vindeca energia?

Estimăm că reducerea stării de toxemie se efectuează în prezența unui nivel suficient de energie vitală. Este vorba probabil despre energia vieții care s-a instaurat la începutul oricărei vieți terestre. Această energie ne este adusă sub formă de carburant prin alimentație și de comburant prin oxigenul din aerul pe care-l respirăm. Instinctiv și în principal în mediul natural, știm să captăm această energie în mod spontan. Din nefericire, viața modernă, făcându-ne să trăim în apartamente sau case transformate în "cuști ale lui Faraday" ne taie prea des din această energie.
Putem totuși compensa prin niște practici de anticontrol precum biorespirația și postul. Reducând toxemia corporală, energia elimină simptomele-conexe devenite inutile. În acest fel are loc vindecarea prin energie. Deci, ameliorându-ne modul de viață, fiecare dintre noi își poate ameliora starea de sănătate. În primul rând odihna și în principal somnul sunt cele care permit să ne reîncărcăm cu energie. Dar, în definitiv, în funcție de "scânteia de Viață" care există în fiecare dintre noi, această energie va fi cea mai operațională. Ea va fi astfel în principal în grupele de sănătate excelentă, medie în următoarele și puțin operațională în situațiile de ireversibilitate. De noi ține să captăm cât mai bine această energie atâta vreme cât percepem în noi această scânteie de viață. Asta ne determină să ne respectăm organismul și să-l îngrijim în mod inteligent.

  4. Reactivitatea somatică

Scânteia de viață se manifestă în ceea ce noi numim "reactivitatea somatică". Aceasta este semnificativă la începutul vieții la copii și adolescenți, apoi scade în intensitate cu vârsta.
În condiții de slabă intensitate somatică, corpul reacționează lent, lăsând să se instaleze o toxemie puternică. Atunci apar simptomele-conexe (boli diverse).
În condiții de reactivitate somatică mediocră, în funcție de circumstanțele vieții, se poate trece de la o stare a organismului silențioasă la niște simptome foarte dureroase. Trebuie atunci să fie modificată igiena de viață și în special să se practice postul care va crește această reactivitate.
Starea de pierdere energetică declarată ca vlăguire este cea care va induce simptomele-conexe. Se resimte atunci o oboseală permanentă, pe care doar odihna combinată cu postul vor reuși s-o modifice.
Reactivitatea somatică reducându-se cu vârsta, doar modul de viață natural va tinde s-o păstreze la cel mai bun nivel. Păstrarea unei bune reactivități somatice la o vârstă avansată înseamnă că va fi posibilă longevitatea într-o stare de sănătate satisfăcătoare. Practica posturilor succesive va îmbunătăți considerabil calitatea acestei reactivități.

  5. Inversarea energetică

Starea de surmenare duce la un mare consum de energie, ceea ce diminuează cantitatea disponibilă pentru detoxifiere și se instalează starea de slăbiciune. Atunci organismul își adună energia, în interior, pentru a menține detoxifierea fundamentală: aceasta este "inversarea energetică".
Nu servește la nimic să stimulăm corpul pentru a recupera energia din exterior. Această stimulare va fi urmată de o perioadă de depresie încă și mai profundă, semn de oboseală crescută. În situație de post, inversarea energetică este amplificată; trebuie s-o respectați, căci ea este ocrotitoarea continuității detoxifierii. Să ne opunem inversiunii energetice în cursul postului practicând exerciții fizice este un nonsens care acționează împotriva rezultatului detoxifierii.
Energia întreține viața. S-o lăsăm să lucreze acolo unde este cel mai util s-o facă.