Detoxifiere prin post

"Renovările" celulare

1. Regenerarea țesuturilor

În cursul existenței noastre, se creează permanent noi celule și se distrug altele, estimate ca nefiind necesare. Intestinul, pielea, sângele se reînnoiesc. Chiar și unele celule ale sistemului nervos o pot face în cursul unui post prelungit. Astfel, au fost observate niște ameliorări în cazul tulburărilor induse de scleroza în plăci. În cursul postului, din cauza amplificării autolizei, înlocuirea celulelor deteriorate este intensificată, ceea ce generează la sfârșitul postului o mai bună funcționare a organelor și mai ales a celor excretoare. Astfel, ficatul își distruge celulele deteriorate și reconstruiește altele noi, ameliorându-și calitățile de organ excretor. Același lucru este valabil pentru celălalt mare organ excretor: rinichii, care au posibilitatea de a se "renova" prin crearea de noi celule și deci de a fi mai eficienți ulterior.
"Renovările" de organe în cursul postului se traduc uneori prin crize dureroase. Astfel, poate apărea o durere în partea de jos a spatelui atunci când rinichii "lucrează" pentru a se regenera. Atunci când este vorba de ficat, apar stări de greață, care pot fi însoțite de vomismente cu eliminarea unui lichid verzui conținând bila secretată în abundență. Creierul se manifestă prin migrene. Toate aceste crize sunt efemere și sfârșitul lor înseamnă că aceste organe și-au ameliorat starea. Alți excretori precum plămânii și pielea pot prezenta de asemenea crize locale de regenerare. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare pentru ca această lucrare să se efectueze corect și complet. Astfel, pielea, cedând surplusuri grăsoase, este întinerită considerabil și își recapătă o mai bună elasticitate, care reduce ridurile. Celelalte organe, adesea în situație dureroasă la începutul postului, nu sunt modificate prioritar. Cele care se regenerează mai întâi sunt organele excretoare, apoi celelalte părți dureroase.
Tulburările digestive reprezintă problemele de sănătate pentru care numeroase persoane își reduc consumul sau chiar suprimă anumite alimente: de exemplu, glutenul din cereale sau produsele lactate. Desigur, ușurări se pot produce, dar postul este cel care poate interveni mai în profunzime pentru regenerarea țesuturilor.
Reluarea hrănirii după post trebuie să respecte alimentația specifică omului ce aparține genului primatelor: fructe și alte vegetale. În mod natural, va trebui să fie respectate "asociațiile alimentare compatibile" pentru a garanta succesul "renovărilor" observate la ieșirea din posturi.

2. Reechilibrarea organică

Reducerea toxemiei la nivel celular permite organelor să funcționeze eficient. Această repunere în ordine depinde de lungimea postului. Din experiență, trebuie să luăm în considerare un post hidric de trei săptămâni pentru a regenera suficient ficatul și rinichii, primii excretori care se "renovează". Dar asta depinde, evident, de starea lor inițială: cu cât sunt mai deteriorați, deci mai încetiniți în activitatea lor, cu atât le va trebui mai mult timp pentru a ajunge la o bună funcționare. De asemenea, creierul necesită și el în egală măsură mai multe săptămâni pentru a regenera celulele nervoase. Numeroase tulburări neurologice pot fi ameliorate prin posturi prelungite și uneori succesive. Trebuie înțeles că organele nu funcționează singure, sunt conectate între ele. Și dacă unele lucrează mai puțin bine, întreg organismul se resimte.
Invers, la ieșirea din postul prelungit, atunci cand organele excretoare s-au "renovat", ele caută să se reconecteze cu ansamblul celorlalte părți ale corpului. Apare atunci această percepție a stării de bine care dă o senzație minunată, ca o nouă naștere, la ieșirea dintr-un post reușit. Cei care au trăit această perioadă de extaz caută s-o păstreze, ceea ce explică faptul că-și modifica modul de viață, mai ales în plan alimentar. Dacă contextul este satisfăcător, starea de bine poate dura, dar dacă acest mediu se deteriorează - zgomote, stres, conflicte etc. -, organismul va caută întotdeauna să se adapteze ca să-și asigure supraviețuirea.
Dar se poate și să apară tulburări diverse: sunt crize tranzitorii pentru a reduce toxemia devenită excesivă. Atunci putem observa disfuncții în activitățile hormonale. De asemenea, metabolismul poate fi perturbat, generând uneori în mod brutal o luare în greutate. Aici postul este indispensabil pentu a reinstala ordinea și a restabili starea de bine. Reechilibrarea hormonală se efectuează așadar în situațiile în care între organe se stabilesc noi conexiuni. Ajungem la o stare de simbioză inițială care generează o bună sănătate.

3. Modificarea genetică

Postul are posibilitatea de a modifica exprimarea genetică. Celulele utilizează informațiile acumulate în ADN (patrimoniu genetic). Genele sunt cele care se exprimă în celule. În cursul postului, exprimarea acestor gene, îngreunată de toxemie, redevine favorabilă pentru a genera funcționarea celulară în timp, mărind prin acest fapt longevitatea concomitent cu o stare bună de sănătate.
Un exces de zahăr în sânge, a cărui proporție normală (glicemia) trebuie să fie de 1 gram per litru, împiedică acțiunea genetică. Postul, reducând această proporție, restabilește și în acest caz acțiunea genelor.
În cursul postului, metabolismul se restrânge. Și aici, acțiunea genelor va fi favorabilă mai ales pentru a reduce situațiile proinflamatorii care sunt constante la suferinzii de tulburări cronice.
Într-un stadiu de funcționare favorabilă a genelor, asistăm la distrugerea proceselor degenerative. Aceste rezultate genetice favorabile sănătății pot fi obținute la toate vârstele în timpul postului, limita regenerării fiind starea de non-ireversibilitate a organismului și posesia unei stări vitale satisfăcătoare.
La ieșirea din post, corpul își utilizează deci mai bine programul genetic fiziologic, ca și cum ar fi fost "reprogramat". Din cauza acestui fapt, postul funcționează în mod excepțional pentru diverse reconstrucții celulare, este un adevărat instrument de "renovare" a organismului. Să înțelegem ce se întâmplă în cursul postului înseamnă să ne oferim mijlocul de a ne îmbunătăți sănătatea și longevitatea. Aporturile alimentare (și restricția lor) au o influență considerabilă pentru a ne asigura supraviețuirea.