ASA TATA, ASA FIU

17

- Da! Tata... Stiu... Stiu asta de ani de zile... Hm! Am visat la ea de la zece ani...

- Ei vezi! Asa a fost sa fie, ca ea sa fie a ta! Ea merita ce e mai bun! Ea te merita pe tine!

- Necazul e ca eu nu o merit pe ea! Ea e cea perfecta! Iti dai seama la ce am condamnat-o eu patru ani de zile? Ar fi putut oricand afla ca eu am ajuns la inchisoare pentru fapte grave... Patru ani de zile, ea a tremurat pentru mine... I-am furat adolescenta... Tata, patru ani de zile eu am avut o gramada de fete in brate, iar ea a stiut asta... si totusi, m-a asteptat... Am chinuit-o cu asta... Pune-te in locul ei... Poti? Gandeste-te ce ai simti tu, stiind ca persoana pe care tu o iubesti... face ceea ce am facut eu? Tu ai fost ros de gelozie, doar pentru ca un baiat a visat atatia ani de zile la Emily!

- Dar fata a rezistat, fiule! Carmen a rezistat!

- Da! Dar asta nu sterge ceea ce i-am facut eu...

- Nu! Nu sterge, dar intareste iubirea! Dar, uite ca am ajuns in sat. Ce zici de satul asta?

- Nu prea sunt obisnuit cu viata la sat. Dar voi vrea odata, sa ma duci undeva.

- Unde, fiule! Spune!

- In poiana voastra... Acolo vreau eu sa ajung... Acolo vreau eu sa o duc pe Carmen... Am avut un vis frumos, cu o poienita asemanatoare cu cea din caietele tale... Primul vis frumos cu Carmen a mea... Stiu ca e a Emilyei... Dar vreau sa ajung si eu acolo. Banuiesc ca pozele tale de pe facebook sunt de acolo...

- Hm! Da... Aceea e poiana noastra... Te voi duce acolo... Promit! Cand v-ati gandit sa faceti nunta?

- In vara... Dar, te previn... Nu intervii!

- Ha! Ha! Ha! Stai linistit... Nu am de gand! E nunta voastra. Voi decideti...

- Perfect! Pentru ca noi nu vrem o nunta mare... In afara de familia lui Alex, mai sunt cinci prieteni pe care vreau sa ii chem. Sunt oamenii de incredere ai lui Alex... sunt cei care au condus atacurile la locatiile lui Samir cu familiile lor. Atat. Eu nu am pe altcineva... Si stiu ca iubirea mea nu are rude... multe... Nu are o familie numeroasa... Deci o mana de oameni... Nu va fi nunta ta! Cu siguranta!

- Nici nu m-am gandit sa fie! Tu nu ai vanitatea mea! Nu iti doresti sa fii cel mai cel dintre toti! Eu asta mi-am dorit multa vreme!

- Eu mi-am dorit sa fiu cel mai cel la scoala! Atat! Si asta doar din razbunare!

- Si totusi ai fost cel mai cel in toate! Nu ai scapat! Altfel nu te-ar fi vrut Samir!

- Da! Cu el am facut o greseala la inceput si l-am starnit...

- Edmond, mai vreau sa iti spun ceva, apoi intram in casa. Ti-am oferit apartamentul... dar asta nu inseamna ca nu doresc sa locuiti cu noi... aici... Imi doresc sa fii langa mine...

- Hm! Tata... Am nevoie de putina intimitate... cu Carmen a mea... Sa nu crezi ca vreau sa pun distanta... intre noi... Dar mi-e atat de dor de ea... Cred ca ma intelegi ce vreau sa spun... Sunt mai mult de doi ani si patru luni de cand nu ne-am bucurat de noi... Dar... promit sa venim sa stam aici in vacante si oricand vom avea ocazia... Nu as vrea ca iubirea mea sa faca naveta... Ar fi obositor pentru ea.

- Te inteleg, fiule. Te inteleg...

- Dar, oricum, cateva zile sunt inca inapt... deci nu ne intoarcem chiar acum la apartament, daca ne vrei aici...

- Daca? Fiule! Tu mai ai indoieli?

- Nu e usor sa gazduiesti atatea persoane...

- Hei! Edmond! Ador sa imi fie casa plina de oameni ca si Alex.

- Da... Alex e unic. Pe cat de tare m-a ranit el in prima seara, pe atat de drag imi este acum. El a facut tot ceea ce a depins de el, ca sa imi faca viata cat mai usoara...

- E meritul tau, Edmond! L-ai impresioat din prima! Stiu. Mi-a povestit cum a fost atunci... si cat de mila i-a fost de tine in prima noapte... si cum a hotarat ca te va convinge sa ii ramai alaturi... Dar nu s-a asteptat la ceea ce ai facut tu. Sa fii tu cel care sa vrea sa ramana cu el... Asta, pentru el, a fost de necrezut... Hai sa intram.

Am intrat impreuna in casa atat de primitoare... a tatalui meu. De cum am intrat, am vazut-o pe Carmen a mea, razand in mijlocul fetelor... Razand asa cum rasese ea in timpul gimnaziului... Nu o mai auzisem de atunci razand cu pofta... mereu a planat asupra ei teama de ziua de 24 decembrie... Nu a putut rade atat de senina, cand stia ca exista un termen... ca va fi o zi in care eu voi fi in pericol... Acum, cand totul s-a terminat, putea fi ea, cea din gimnaziu, din nou... Insa cand m-a vazut, chipul i s-a intunecat. S-a apropiat de mine, muscandu-si buza... de data asta de teama... Stiam ca se temea de mine in acest moment, dar mai stiam ca nu ii voi reprosa nimic. A facut-o pentru mine... si se consumase zile la rand incercand sa nu se tradeze...

Mi-am deschis larg bratele... zambindu-i... Trecusem de socul revederii cu mama mea... Ma impacasem deja cu ceea ce a facut Carmen si cu ceea ce s-a spus in salonul de la clinica. Carmen s-a lipit de mine, ascunzandu-si chipul la pieptul meu...

- Iarta-ma, Edmond! Murmura ea, dulce... fara sa isi ridice ochii spre mine...

- Nu am ce sa iert, dragostea mea... Ai facut-o pentru mine... Stai linistita... Sunt bine... Chiar sunt bine... De acum, vreau sa te aud razand asa cum ai ras cand am intrat eu... Au trecut zece ani de cand nu te-am mai auzit razand asa... Poti sa imi promiti asta?

- Da... Edmond... De acum nu ma mai tem de nimic... De acum, totul va fi perfect!

Au trecut cateva zile superbe in casa tatalui meu... insa au trecut... Alex a plecat sa isi rezolve toata afacerea din Bucuresti, pentru a se putea muta definitiv aici... Eu si Carmen ne-am dus la apartament...

De cum am intrat, m-am intors spre logodnica mea si am strans-o in brate, nerabdator sa o simt. A fost bine in casa tatalui meu. M-am simtit foarte bine in familie... dar gandul meu era la patul din apartament... la patul din dormitorul nostru plin de pozele cu Carmen... Fizic eram deja bine. Rana de la picior s-a inchis bine si nu mai durea atat de tare, spatele si-a revenit... iar eu am prins puteri... Eram aproape ca si cel de dinaintea Craciunului si imi doream sa o am pe Carmen... Asteptarea a fost mult prea lunga.

Asa ca am ridicat-o in brate si m-am grabit sa ajung cu ea acolo unde imi doream s-o am pentru prima data. Aveam acum intimitatea pe care mi-am dorit-o... Aveam acum linistea apartamentului...

Acolo, in mijlocul dormitorului, am asezat-o bland, lasand-o sa lunece pe trupul meu pana cand picioarele i-au atins covorul moale.

- Iubirea mea, in sfarsit, singuri... Imi place acolo in sat, dar mi-a fost mereu gandul la dormitorul asta. Doamne, ce dor mi-a fost de tine! Ce lunga asteptare... Am murmurat eu in timp ce mi-am aplecat capul sa ii intalnesc buzele...