ASA TATA, ASA FIU

56

- Dar nu ma impiedici! Voi ajunge la tatal meu peste cinci ani! Doar o mica schimbare! Atat. Nu ma incurca cu nimic... Ba, poate ca e mai bine asa. Nu poate! Sigur e mai bine asa. Voi ramane alaturi de voi... si imi voi tine promisiunea. Si mai am un motiv sa nu imi doresc sa plec, Alex...

- Adica?

Am tacut o vreme, incercand sa imi dau seama daca sa ii spun de Carmen sau nu. Apoi m-am hotarat. Ii voi spune. Asa il voi convinge ca e mai bine sa imi tin promisiunea facuta tatalui sau.

- Alex! Tocmai am sosit si eu. Asta ti-am spus. Dar nu ti-am spus ce am facut in tot acest timp. Am fost cu Carmen... am soptit eu, privindu-l in ochi, incercand sa vad ce voi vedea in ei.

Alex m-a privit cu ochii mariti... exact asa ca si in momentul in care tatal lui i-a spus ca mai raman trei ani.

- Ce vrei sa spui, Edmond! Cum adica ai fost cu Carmen? Unde ati fost? Ce s-a intamplat? E in pericol? A fost nevoie de tine tocmai azi? Tocmai cand l-am inmormantat pe tatal meu si nu am putut fi alaturi de tine? De ce nu m-ai sunat? As fi venit sa te ajut. Ia, sa te vad! Esti intreg? Esti bine?

- Sunt bine, Alex! Sunt foarte bine! Nu s-a intamplat nimic rau! Hm! Daca ma gandesc bine, Carmen ar fi putut fi in pericol... E adevarat... Dar ar fi putut fi in pericol sa isi faca singura rau...

- Adica? A luat-o razna? A asteptat prea mult?

- M-a vazut azi la stiri... Nici nu m-am gandit sa nu particip la inmormantare ca sa nu fiu vazut. Am fost filmat... iar ea m-a vazut si m-a sunat. I-am spus ca mai raman, iar ea a luat-o razna rau de tot. M-a amenintat ca daca nu ma duc sa ma vada, ea dispare! Se vinde primului venit... O pierd definitiv. Nu am putut sa nu ma duc la ea, Alex. Oricat i-am explicat ca nu se schimba nimic din planul nostru, oricat am incercat sa ii spun ca termenul nostru nu se schimba, ea nu a cedat. Una dintre cerintele ei din acea zi cand ne-am despartit atat de dureros si am fost fotografiati de Alexandra, a fost si faptul ca eu nu ma pierd printre voi... Ca voi ramane eu... Iar acum cand mi-am schimbat putin planurile de viitor s-a panicat... S-a temut ca vor mai veni alti trei ani si alti trei ani... si cine stie cati in plus. Crede-ma, am incercat sa ii explic, dar ea a tinut-o pe a ei. Nu am putut sa nu ma duc sa o vad. Dar nu ne-am oprit aici... Alex... Nu ne-am oprit... Nu mi-a ajuns doar s-o vad... Am avut-o... Azi am avut-o pe Carmen...

- Ai violat-o? tipa el socat.

- Nu. Cum sa fac asta?! Alex! Nu! A vrut si ea... Si-a dorit asta de multa vreme... Crezi ca as arata asa acum, daca i-as fi facut ceva rau? As fi un nebun la ora asta. As fi turbat la ora asta...

- Tu chiar spui adevarul? Tu ai facut pasul asta?

- Da! L-am facut si nu imi pare rau! Si nici ei nu ii pare rau...

- Cum sa ii para rau?! Ranji el. - Doar stiu bine ce poti! Stiu din prima ta zi aici! Uau! Ce veste! Si ce ati hotarat? Cum va fi de acum inainte? Va veti mai vedea?

- Da. De acum inainte, daca nu mai trebuie sa racolez fete, o voi vedea cat de des se va putea, trei ani de zile. Acum trebuie sa ii multumesc tatalui tau ca mi-a smuls promisiunea asta. Vorba Alexandrei. Asa a fost sa fie! Nu as mai putea sa tin relatia asta doar cu telefoane si mesaje. Nu cand am simtit-o pe Carmen...

- Doamne! Edmond! Ce ma bucur sa te aud spunand asta! Cat ma bucur sa aud ca in sfarsit te-ai hotarat sa faci pasul asta! Ca ai trecut de teama ta... Abia astept sa ii spun Alexandrei. Se va mai inveseli putin. E la pamant acum.

- Sunt sigur ca se va bucura pentru noi. Am zambit eu... amintindu-mi de primele discutii cu sora lui Alex.

- Nu ii spun eu. Ii spui tu. Ea nu stie ca mai ramai. Edmond, iti multumesc pentru ca i-ai promis tatalui meu ca ramai. Stiu ca nu ti-a fost usor si nu ai putut intrevedea urmarea acestei promisiuni... Ai promis pentru noi... Nu voi uita niciodata asta. Si acum ma bucur pentru voi. Meritati sa fiti impreuna. Ati asteptat patru ani! Mult prea mult... Dar daca tu ai hotarat ca nu va veti vedea, nu am vrut sa ma bag! Cinste ei! Te-a asteptat atat amar de timp... O alta ar fi renuntat de multa vreme. Sunt sigur ca esti constient de asta. Si, ia spune, daca nu sunt indiscret, a fost doar a ta?

- Hm! Nu am avut nicio indoiala, Alex. Am stiut ca nu a mai avut pe nimeni inaintea mea. Avea doar paisprezece ani la banchet. Ar fi fost prea devreme sa inceapa cu dragostea fizica, nu crezi?

- Ei! haide, stiu destule care au inceput ceva mai devreme de paispe ani! Asadar, felicitari, voua. Poate iti calci pe inima si o aduci aici si la vila.

- Poate... Vedem ce va fi de acum inainte... Avem trei ani sa vedem asta. Stie si cum vreau sa ajung la tatal meu.

- Serios?! Si ce a spus?

- A fost putin socata de faptul ca vreau sa ajung la tatal meu prin sora mea. Dar nu a incercat sa imi schimbe planul.

- Super! Hai ca de acum va fi bine pentru voi. Doar sa ai grija...

- Voi avea. Stai linistit. Voi face tot ce tine de mine ca ea sa fie in siguranta. Asa ca si pana acum.

- Te las. Ma duc sa ma odihnesc. E vremea. Sunt frant de oboseala. Si, Edmond, multumesc ca m-ai ajutat atat de mult zilele astea! Nu as fi reusit sa fac nimic fara tine.

- Lasa asta! Voi fi langa tine inca trei ani de zile. Orice ai nevoie imi spui. Te ajut cu ce pot, ca si pana acum. Doar stii asta!

- Stiu! Si pentru asta, pot sa ii multumesc lui Carmen. Datorita ei eu te am pe tine!

Au trecut cateva zile de atunci. Mesajele dintre mine si Carmen curgeau... Asa aflasem ca mama ei s-a dat seama ca fata ei a facut pasul, dar, contrar asteptarilor, iubirea mea nu a avut probleme. Mama ei a acceptat situatia si nu a incercat sa ne opreasca. Carmen era alta acum. Se simtea din mesajele ei cat de mult s-a schimbat.

Au inceput balurile de sfarsit de liceu. Prima data a fost al meu, insa, asa cum i-am promis lui Carmen, nu am dansat cu nicio fata. Am fost in comitetul de organizare al balului. Am fost nevoit sa particip si eu. Insa m-am tinut deoparte de toate fetele prezente care au incercat sa ajunga la mine.

A urmat balul ei. Urma sa se tina la un local de la marginea Bucurestiului. Nu prea mi-a convenit asta. Era o zona retrasa si destul de periculoasa. Insa nu am spus nimic, dar am decis sa veghez acel loc. Asa ca, in acea zi am parcat intr-un loc mai retras, sa nu ma observe si ea. Nu am vrut sa fie vazuta cu mine. Nu am vrut sa o expun barfelor.Cine stie care dintre colegii ei de liceu a auzit de Cris, baiatul lui Alex, asa cum eram eu cunoscut acum?

Prin urmare, stateam in masina si ascultam muzica, atunci cand au inceput sa vina liceenii. Am urmarit intrarea in local... si bineinteles ca am vazut-o. A adus-o tatal ei cu masina. Stiam ca ea se va intoarce acasa cu taxiul. Ea imi spusese tot programul. Asadar, am urmarit toata seara acea intrare si am vazut-o iesind de multe ori, cu telefonul in mana. Imi scria mesaje... I-am raspuns la fiecare mesaj, fara sa ii spun ca sunt si eu acolo... Am vrut s-o las in pace in acea zi, cu toate ca tot trupul meu isi dorea s-o simta. De fiecare data cand am vazut-o in fata intrarii, singura cu telefonul in mana, trupul meu reactiona amintindu-si placerea pe care a simtit-o in padure.