OCD ⇨ Larry Stylinson

Capitolul Sapte: Deocamdata

[Harry POV]

.

.

Priveam complet inghetat acea scena cu Louis care il saruta pe Niall. Inima mea era foarte trista pentru ce facea Louis. Mi-am muscat buza incercand sa nu plang aici.

Totul din jurul meu se invartea cu mine. Privind baiatul care poate iubi acel baiat un posibil...iubit? Oh doamne. Sunt impreuna? Asta ar explica de ce erau atat de apropiati si se tot atingeau. M-am ascuns dupa un copac, fara sa vreau ca ei doi sa ma observe, ar fi ciudat..

Cu siguranta Louis nu ma iubeste. Si daca il iubeste pe Niall se ating, eu nu as putea sa fac asta.

Atingerile nu sunt bune.

Mi-am scuturat capul, inca venindu-mi greu sa cred la ceea ce tocmai ma uit.

Ma simt ca dracu'. Se sarutau atat de tandru, iar toata acea imagine imi face inima sa se rupa in mii de bucatele. Niall isi tinea mana pe fundul sau iar pe cealalta o avea in jurul gatului sau.

Nu. Face asta atat de gresit. Lui Louis nu ii place cand cineva ii atinge fundul. Mi-a spus ca are constiinta incarcata cu intamplari urate. Lui ii place cand i se pune mana pe partea de jos a spatelui. Si nu ii place cand cineva ii saruta clavicula. Locul sau preferat este in spatele urechii sau pe gat.

O face atat de gresit!

De ce Niall si nu eu? Tot ce era legat de aceasta situatie erste gresit.

Trebuie sa plec. Nu mai pot sta nicio secunda aici, oricum se vede clar ca nu se vor opri prea curand.

Am lasat servetelele jos si m-am intors pe calcaie, plecand de acolo. Am fugit, defapt. Picioarele mele continuau sa fuga, obrajii mei luand foc din cauza frigului. Casa mea nu este foarte departe de parc, asa ca am sa ajung mai repede daca fug.

*

Cand am ajuns acasa am oftat cand am vazut-o pe mama stand pe canapea, probabil pierzand timpul.

Este intr-una din zilele cand nu are o stare de spirit foarte buna.

Ziua asta oricum a fost de cacat. Asta este ceea ce imi mai trebuia. Parul sau statea in toate directiile, iar machiajul ei era intins pe fata.

"Unde ai fost?" ea ranji cand ma vazu.

Super. Am uitat sa-i spun ca plec. Am luat o gura mare de aer.

"Am fo-fost...afara ...cu un p-prieten." m-am balbait din nou, fara sa fac contact vizual cu ea.

"Tu nu ai prieteni, Harry." spuse ea rece. Mi-am inghitit nodul din gat si am spus.

"Ti-am spus deja, am u-unul." am spus privind podeaua. Si atunci mi-am dat seama ca s-a enervat. " Sa nu indraznesti sa te dai vreun istet pe langa mine! Nu ai niciun drept."spuse ea mai mult tipand, indreptand un deget spre mine.

Buza mea tremura stiind deja ce se va intampla...

"Mama, imi pare rau, nu am vrut sa-.."

Nu am apucat sa termin pentru ca palma ei s-a lipit brutal de obrazul meu, facandu-ma pe mine sa gem de durere.

Ciudatule

Meriti asta.

Am lasat lacrimile sa-mi curga pe obrajii reci, gandindu-ma doar cat de neinsemnat si de neiubit sunt.

Am fugit sus pe scari, masandu-mi usor obrazul dureros. Am intrat in camera mea si am trantit usa, lasandu-ma pe jos si luandu-mi genunchii la piept, plangand.

Fara valoare.

Homosexual.

Un nimic.

Louis nu ma va iubi niciodata cum o fac eu, si trebuie sa accept asta.

Iubire

Cine te-a iubit vreodata?

Esti un gunoi.

Un nimic pentru el.

Mi-am acoperit urechile si am tipat, vrand sa scap o data de toate astea. M-am ghemuit pe podea inchizandu-mi ochii.

Cred ca am stat asa, plangand silentios, mai bine de o ora. Am auzit telefonul meu sunand din nou, dar de data asta m-am ridicat si l-am scos din geaca, stiind deja cine ma tot suna. Mi-am luat telefonul si m-am pus inapoi pe jos.

12 mesaje necitite si 8 apeluri pierdute de la Louis.

Am oftat. Poate sa plec nu a fost cea mai buna alegere, dar ce era sa fac ?! Nu puteam doar sa stau acolo si sa privesc cum se saruta. Cine m-ar putea iubi, oricum? Nimeni, stiam deja oricum. Am deschis mesajele si le-am citit.

'Harry, unde esti?'

'Esti bine?'

'Harry, spune-mi te rog unde esti.'

'Pentru numele lui Dumnezeu, ma speri.'

'Harry, doar da-mi un nenorocit de raspuns.'

'UNDE ESTI?'

'Harry, s-a intamplat ceva? Te rog, sunt speriat.'

Am ajuns la ultimul mesaj, care era de acum un minut.

'Daca am facut, sau am zis ceva gresit, te rog iarta-ma Haz, esti cel mai bun prieten al meu.'

Inima mea s-a oprit pentru cateva secunde. Haz. Cel mai bun prieten. Pe langa toata aceasta durere, am zambit. El mi-a dat o porecla. Mi-a spus ca sunt cel mai bun prieten al sau. Chiar nu am stiut ce sa fac in momentul ala. Era de parca norii s-au deschis pentru prima data.

M-am pus in pozitie turceasca si i-am scris un raspuns.

'Imi pare rau. Doar am vrut sa fug de tot ceea ce era in jurul meu. Sunt bine, nu iti face griji. Si nu ai fost tu, Boo.'

Am rosit cand am scris ultimul cuvant. Boo. Imi place, i se potriveste lui Louis. Daca el mi-a dat o porecla, a trebuit sa-i dau si eu una.

Chiar daca nu sunt cel pe care il iubeste, sunt prietenul sau cel mai bun, si asta este tot ce-mi trebuie.

Deocamdata.

.

.

Hello peeps, am postat mai repede acest capitol pentru CorinaStyles69. Sper sa va placa si va astept voturile si comentariile, voi posta urmatorul capitol cat de curand. Kisses -D Xx.