CAPITOLUL 14

2.6K 222 10
                                    


 Degetele lui se afundară în părul meu, mângâindu-l fără încetare. Îmi oferea o senzaţie ciudată, însă plăcută pe care voiam să o simt la nesfârşit.

—Gata, Julio! Opreşte-te! am zis eu aproape fără vlagă, punând ambele mâini între trupurile noastre.

Îşi aşeză mâna pe gâtul meu, masându-l cu degetele lui fermecate, apoi o mută pe spate, parcă numărându-mi fiecare vertebră.

—Nu mă pot opri din a te atinge din nou...vreau să te simt, să te sărut...ai devenit o obsesie pentru mine încă de când te-am făcut al meu.

După tonul cu care îmi vorbea, mi-am dat seama că avea şi o latură mai sensibilă, de aceea nu m-am îndoit nici măcar o secundă de vorbele sale.

Pierdut în gânduri nu mi-am dat seama când şi-a dus o mână după gâtul meu şi alta în spatele genunchilor mei, trezindu-mă deoadată în braţele sale, purtându-mă ca pe o mireasă.

—Unde mă duci? am întrebat puţin nesigur, prinzându-mă cu ambele braţe de gâtul lui, de frică să nu mă scape.

Nu răspunse, ci doar mă surprinse cu un nou sărut, aplecându-se spre mine în timp ce îmi cuprinse gura cu buzele lui ferme. Am încetat să mai respir până când gura lui mi-a părăsit lacaşul cald şi umed, ca apoi să coboare pe bărbie şi mai jos, pe gât.

Nici nu mi-am dat seama când a intrat în cameră cu mine în braţele sale, ca apoi să mă aşeze pe pat. Voiam să-i spun să mă lase jos, dar dacă mai stăteam cu el era un prilej bun să scap de orele de antrenament, aşa că n-am mai zis nimic. Sau cel puțin gândul acesta era o scuză îndeajuns de satisfacătoare cât să mă facă să cred că nu pentru alt motiv îl voiam aproape în acel moment.   

—Ce s-a întâmplat cu tine şi cu vocabularul tău "colorat" ?

—Chiar vrei să încep? am întrebat ironic.

—Nu, mulţumesc! După toate vorbele dulci pe care ţi le-am spus nu mai am nevoie şi de alte înjurături care să strice admosfera romantică, rosti el în glumă cu un zâmbet amuzat pe faţă.

Se aşeză peste mine, ducându-şi picioarele de o parte şi de alta a taliei mele pentru a mă imobiliza. Îmi cuprinse faţa cu ambele mâini, trăgându-mă spre el şi oferindu-mi dulceaţa buzelor sale, apoi îşi înfipse mâinile în părul meu roşcat.

Ştiam că voi deveni din nou al lui, aşa că mi-am închis ochii pentru o clipă şi respiraţia mi s-a oprit. Mâinile îi alunecară uşor pe talia mea, apoi pe coapse, cu mişcări lente şi pline de senzualitate.

Era o diferență imensă între el și Cipriano. Lui Julio îi simțeam tandrețea şi grija de a nu mă răni. Am rămas îmbraţişaţi câteva minute fără să spunem nimic, eu spărgând într-un final liniştea apăsătoare dintre noi.

—De ce faci asta din nou?

Îşi ridică capul de pe mine, în acelaşi timp ţinându-şi mâinile în părul meu.

—După tot ce ţi-am spus încă nu ţi-ai dat seama ce simt pentru tine? Te doresc mai mult ca oricând.

În câteva secunde hainele fură aruncate undeva pe jos, iar Julio se afla din nou deasupra mea, lăsându-mă pe mine cu gândul la ultima replică a sa. Nu mi-a fost permis să îmi dau seama cât de repede mă dezbrăcase tocmai din aceasta cauză. Dar nu... Nu puteam face asta. Era vorba de orgoliul meu masculin aici și îmi era mai mult decât dificil să mă desprind de vechiile concepții.

—Ţi-am zis că eu mi-o trag numai cu fetele, am tresărit revoltat, încercând să îl îndepărtez de pe mine.

După ce gura lui coborî spre gâtul meu, depunându-mi câte un sărut scurt, urcă spre lobul urechii, lingându-l, apoi îmi şopti:

Am I your obsession?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum