O privire

Capitolul 17

Toată noaptea , am simțit cum paradisul parcă îmi afunda inima în tăcere . Era liniște .. nu mai știam de durere , de spital .. de cei 4 ani în care am absentat de la datoria de iubită a lui Josh .. de soră a lui Ryan , de a fi aproape de cei dragi , de a respira și a atinge fiecare bucățică de ciocolată pe care o văd . Că tot veni vorba de ciocolată , mi-a fost un dor de ea .. Nu am mai mâncat de mult timp , chiar ani cred deci m-am oprit la primul magazin , la 5 dimineața , sa iau ciocolată . - O plătesc eu , zise Josh .

- Nu , am zis eu împingându-l , dacă sunt iubita ta nu înseamnă ca trebuie sa mă consideri falită .

- Nu pot sa te las sa iți plătești mâncarea singură atâta timp cât voi mânca din ea .

- Ba nu o vei face .

- Ba da , zise Josh furâdu-mi un baton de ciocolată albă cu cereale .

- Serios ? Îi zic eu zâmbind . Nu mă lași să plătesc și acum mai și furi ?

Josh râse încet și îi dădu banii vânzătoarei care mai mult dormea și am plecat amândoi mâncând și dându-i și lui Chris câteva bomboane .

- Dulce ciocolată . Ce dor mi-a fost de tine . Am zis eu umplându-mi gura cu o bucata de ciocolată cu lapte .

Josh mă strânse în brațe . Mă uit în jos și observ că pusesem ceva kilograme . Mă uitam tristă la ciocolată și am început sa alerg .

- Ce faci ? Mă întreabă grijuliu Josh .

- Alerg , ce ți se pare că fac ?

- Bine Păi , de ce alergi ?? M-a întrebat el .

- Vreau sa slăbesc .

- Cum ? A zis el confuz .

- Uita-te la mine . Arat că o balenă .

- Nu e adevărat . Ești perfectă .

- Josh , o fată știe când e timpul să slăbească și cred ca picioarele mele se transformă în buturugi .

-Să nu mai zici asta niciodată . Nu e adevărat . Ești perfectă .

- Ok , cum zici tu , mă ajuți sa slăbesc ?

- Sam nu te las ca doar după 2 zile petrecute împreună sa te obosești . Dacă vrei oboseală te rezolv eu la momentul potrivit . A râs Josh .

Amândoi râdeam așa de tare încât când l-am văzut pe Chris ca abea ajunsese la noi gâfâind am început sa rămânem fără aer .

- Ce aveți fraților ? Întrebă speriat și amuzat Chris .

Însă eu și Josh râdeam prea tare să-l mai auzim . Mă uit la fata roșie de la atâta râs a lui Josh și la vorbele sale de adineauri . Uitasem complet de asta . Atâtea emoții îmi stopară respirația timp de câteva secunde . Îmi amintesc de temerile ce le aveam , de întrebările și toate acele necunoscute din ecuația viitorului . După atâtea , nu mai avea deloc această frică . Eram total pregătită pentru asta . Am început să-l sărut pe Josh lent și tandru iar mâinile mele se plimbau pe spatele lui puternic . El mă ținea strâns și spre uimirea mea nu părea a gusta din moment .

- S-a întâmplat ceva ? L-am întrebat curioasa .

- Cum adică ?

- Adică pari rece . Nu știu .. ești ok ?

- Cum rece ?

- Pai parcă nu simți iubirea asta care curge prin venele mele .

Atunci m-a strâns în brațe și m-a sărutat puțin prea intens . După mi-am dat seama ca doar greșisem și mi-am cerut scuze . M-am îndreptat spre spital , amintindu-mi de tata , era 8 fix . La 8:30 eram în fața patului uitandu - mă la rănile lui .

- Tată ? Sunt eu. . Sam.. fata ta preferată

? Am zis zâmbind . Te iubesc mult tata , sunt aici lângă tine și voi fii mereu . I-am șoptit luându-l în brațe. Atunci îl lua și Josh și deși stăteam incomod mă simțeam iubita și acest sentiment mă făcea sa vreau sa rămân așa mereu însă Josh își retrase mâinile și l-am lăsat și eu pe tata sa respire puțin . Era palid . Îmi amintea de mine când eram aici .