Without A Warning

Capitolul 62

Anii au trecut... Noi am îmbătrânit si copiii noștri au crescut. Suntem fericiți toti. Bonnie e fericita împreună cu Niklaus si Elijah. Perrie si Niall au si ei o fata. Vlad si soția lui la fel. Toate trei sunt cele mai bune prietene. Restul băieților sunt căsătoriți si au si ei copii. Totul parca o ia de la capăt, dar noi doar privim. Este un grup de prieteni la fel de unit ca al nostru si asta este cel mai important. I-am învățat pe fiecare in parte cum sa se poarte unul cu altul si cum sa procedeze in fiecare situației. Si cel mai important, sa vorbească cu noi orice. Sa fim uniți, noi, părinții si copiii noștri. Pentru ca asta înseamnă o familie. Acum revenind... Este o zi importanta. Bonnie face 17 ani. Da... 17. Nici eu nici Harry nu credem ca a venit ziua asta... Bonnie creste, si se maturizează.

- Mama! Klaus nu ma lasa in pace! O aud pe Bonnie țipând din camera ei.
- Klaus! Coboară! Tipa Harry după el. Klaus coboară si vine spre noi.
- unde e Elijah? Intreb eu curioasa stiind ca are pasiunea de a iesi pe furis din casa.
- Nu stiu... Spune balbaindu-se putin.
- Sa stii ca nu esti un mincinos bun, zic sa mai exersezi. Răspunde Harry si pot sa zic ca sunt total de acord cu el.
- Deci? Unde e? Am întrebat din nou
- E cu băieții pe undeva.
- Aha... Klaus si Elijah au amândoi 15 ani. La vârsta asta nu e ok sa iasa asa pe furis din casa.
- Suna-l sa vina acasa. Spune Harry calm si iese in curte aprinzând o țigară.
- Tata ești supărat? Întreabă Klaus.
- Nu... La vârsta voastră faceam mai rele, dar totuși, spune-i sa vina.

Intre timp Bonnie a ieșit din camera. Era îmbrăcata cu o pereche de blugi negri mulați in talie si putin pe picior în jos, fiind evazați, o bluza scurta tot neagra cu mânecă lunga neagra si niște botine cu un toc destul de înalt. In talie, la blugi avea o curea aurie care chiar iese in evidenta. Pe umăr avea un plic frumos, si el tot negru. Parul il avea desprins fiind creț. Machiajul nu era unul strident. Ii scotea in evidenta toate trăsăturile perfecte. Ochii verzi si mari, conturați putin cu un fard maro si o linie subțire de tus tot maro. Genele lungi date cu rimel si buzele acoperite cu un strat subțire de gloss puțin maroniu cu un sclipici fin.

Acum iese cu fetele de ziua ei. Abia aștept sa imi povestească cum a fost. Ma duc spre ea si ii aranjez puțin parul, si nici un minut nu a trecut ca Harry isi face întrarea.
- Domnișoară unde crezi ca pleci asa? Intreaba el cu o voce groasa si autoritara.
- Tati... Arat foarte bine. Spune si face botic stiind ca asta il va face pe Harry sa cada in plasa.
- Harry, arata superb. O susțin.
- Da. Sunt de acord cu ele, tata, Bonnie arata foarte bine, adaugă si Elijah in momentul în care intra pe usa.
- Cu tine trebuie sa port o discuție, sa stii. Spun si arat cu degetul spre el.
- Acum ce am mai facut? Întreabă si oftează tare.
- Pleci de nebun fara sa anunți.
- Da mersi Klaus ca ai spus tot.
- Nu am spus nimic sa stii!
- Băieți! Terminați! Le atrage Harry atenția. Vino încoace! Rostește Harry cuvintele ridicând bratele spre Bonnie. Ea se duce la el si il ia in brate. Harry o strânge tare apoi ii săruta fruntea. Pa iubito, ai grija de tine. Ii spune si Bonnie vine si la mine si ma ia in brate apoi isi ia la revedere si iese pe ușa.

- Voi ce planuri aveți băieți? Întreb si le fac cu ochiul.
- Noi? Spun amândoi in același timp.
- Da, cu voi vorbim.
- Ne gândeam sa chemam băieții sa ne uitam la ceva, sa mai vorbim si noi... Știti, chestii de băieți... Spune Klaus putin cu nasul pe sus, de parca noi nu știm ce înseamnă asta.
- Sa vorbiti despre ce mai faceți voi cu gagicile? Întreabă Harry făcându-le cu ochiul.
- Iti dai seama tata... Trebuie sa ne mai dam sfaturi.
- In cazul asta Jade, o sa vina si părinții lor, ca noi, bărbații, sa va învățăm tot ce stim si mamele sa stea la o cafea si sa se relaxeze, ce zici iubito?
- Sunt perfect de acord.

>>> >>> >>> >>>

Este deja ora 9 seara si Bonnie trebuie sa ajungă in curând. Eu stau cu Perrie si celelalte fete, vorbind despre diverse, așteptată sa vina fetele sa ne povestească cum a fost, in timp ce băieții stau toți in sufragerie, vorbind despre cum sa agati o " puicuță".

Pana la urma sunt mandra de mine si de Harry. Am făcut treaba buna. Suntem niște părinți buni. Suntem o familie unita, chiar daca copiii se mai cearta. E ceva normal. Important e ca se înțeleg toți între ei indiferent de vârstă si ca sunt aproape unul de altul. Nu mai spun nimic despre noi, despre mine și despre Harry, despre Perrie si Niall, despre băieți, si tot asa. Totul este perfect. Este asa cum mi-am dorit mereu.