Umbrele trecutului: Asasinul

Capitolul: 4 - Primejdia trandafirului. Partea: a V-a

       Dragi prieteni, am încercat cât am putut să reduc aşteptarea. Aşa ca iată-mă din nou aici încercând să vă încânt cu un nou capitol. Acum ca a venit vara şi e tot mai cald, în capitol e destul de „frig" dar am să vă las să descoperiţi singuri despre ce e vorba.

Lectură plăcuta. :)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                Capitolul: 4 - Primejdia trandafirului. Partea: a V-a

       Era clar în acel moment pentru Lisa că întrebarea ei îl deranjă pe Daniel. Începu să se învinovăţească crezând că din vina ei se înfurie aşa de tare. Poate că fusese puţin egoistă şi vorbise mai mult despre ea.

Dar îl întrebase dacă e bine iar el...

       Sprijinându-se cu o mână de spătarul scaunului Lisa se ridică debusolată şi puţin confuză de reacţia bruscă a lui Daniel. Cu paşii mici ieşi din bucătărie parcă trezindu-se din nou într-un loc străin pentru ea, simţindu-şi inima imediat cum bate mai tare şi auzindu-şi pulsul în gât. Ajunse iar în sufragerie văzând mobila gri, canapeaua moale şi covoraşul acela galben rotund şi pufos. Privise în toate direcțiile şi nu ştia din nou, încotro să o apuce.

       Se simţea iarăşi singură şi în acel moment de stres, durerea de cap, parcă începea iar să îşi facă simţită prezenţa. Îşi simţea tâmpla stângă perforată parcă de o așchie ascuţită iar o durere năucitoare se întindea încet de la frunte până în spatele capului simţind cum fiecare fibră şi vinișoară îi pulsează. Iar capul ei parcă era un clopot mare metalic şi cineva îl lovea cu forţă, făcând-o să tremure toată şi să devină puţin confuză.

       Privise în partea ei stângă spre o uşă metalică crem cu forme în zigzag, unde părea să fie ieşirea din apartament. Pe un cuier stăteau agăţate două paltoane lucrate fin dintr-un material foarte bun. Unul era de un albastru închis iar celalalt negru, căptuşit în interiorul său cu un material din bumbac într-un roşu închis şi cele patru buzunare interioare, îi dădeau un aspect elegant. Cum stătea atârnat într-o parte, interiorul sacoului era la vedere. Iar o culoare difuză, uşor gălbuie ce venea de la un candelabru într-o formă șerpuită, de culoarea plumbului, atrăgea atenţia către sacourile de pe cuier. Lisă văzu acest detaliu în timp ce ochii ei pierduţi mişunau prin toate părţile.

Începu iar să păşească înainte neştiind în ce direcţie să o apuce, întrebându-se: Unde s-a dus Daniel?

       Învârtindu-se în cerc, ochii ei se aţintiră iar către uşa metalică crem de la intrarea în apartament. Poate că în acel moment pentru ea era cel mai bine să plece. Se părea că îşi cam stricase relaţia de prietenie, sau ce era, cu Daniel. Şi poate ca era mai bine să plece. Îşi întoarse capul spre bucătărie şi observă că telefonul ei vibra. Se gândise să meargă să-şi ia telefonul apoi să plece.