Cu un ultim strigăt de durere, Bella se prăbuşise pe podeaua de beton a subsolului. Ritualul lung şi dureros luase în cele din urmă sfârşit iar trupul suferind cedase. Zăcea întinsă, mintea ei plutind fără oprire spre drumul bine cunoscut al tărâmului viselor. Răceala betonului îi calma muşchii şi îi servea mai mult ca un medicament. Simţise vag cum trupul ei este ridicat iar căldura ce o atinse îi scoase un mic geamăt. Era greu de descoperit ce tip de geamăt era: de uşurare, durere sau de recunoştinţă? Nici ea nu ştia.
Pentagrama absorbise tot sângele şi luase culoarea acestuia. Prima oară când aceast fusese complet colorată, Chad crezuse că totul se sfârşise, dar greşise. Pentagrama "arse" lăsând în urmă doar praf care amintea de chinurile şatenei. Nu fusese suficient sângele luat de pentagramă şi durerea lăsată în urmă. Ritualul făcuse să răsune în întreaga încăpere trosnitul de oase. Şi nu erau oasele oricui. Scheletul Bellei pocnise violent, fără a ajunge la forma sa de lup. Fiecare os se rupea şi se unduia într-o maineră dureroasă în locurile în care acestea aveau să fie rupte la momentul transformării, apoi se regenerau. Ce era cel mai surprinzător, era felul magic în care acestea se regenerau şi se unduiau. Nu era prins nici un tendon, nici un muşchi, nu se crease nici o hemoragie. Dar chiar şi aşa, Bella tot suferise durerea lor.
Chad sărise spre Bella din prima secundă în care ritualul luase sfârşit. Lumânările îşi sinseseră pentru câteva secunde pâlpâitul vioi lăsând întreaga încăpere în beznă. Când acestea se aprinseseră la loc, dezvăluiseră trupul Bellei căzut.
Trupul ei era rece iar hainele pline de sudoare. Chad îi analiza chipul obosit şi transpirat. Oricât de mult îşi dorise să îi administreze un calmant sau anestezice, nu putea face acest lucru. Nu ar fi funcţionat şi exista pericolul de a-i spori durerea.
- Orice ar fii, nu o lăsa să doarmă, se auzi vocea autoritară a Oliviei.
Scos din transa magică a chipului ei, Chad îşi îndreptă privirea spre vrăjitoare. Olivia stătea în picioare datorită braţelor lui Ben. Se putea vedea şi pe ea extenuarea, poate nu atât fizic cât psihic. Picioarele Oliviei cedaseră în cele din urmă iar Ben nu ezitase să o ridice în braţe sub privirea atentă a lui Camy. Obosită, Olivia îşi lăsă capul să se sprijine de cel al conducătorului haitei. Buzele lor erau foarte aproape iar singurul lucru care împiedica atingerea lor era Ben care îşi privea atent fiul şi o respingea.
- Are nevoie de odihnă, la fel ca noi toţi.
- Nu o lăsa să doarmă, îl contrazise Olivia.
Ben o privi pe Olivia cu coada ochilor refuzând ca buzele lor să se atingă.
- Dacă adoarme va muri. Nu o lăsa să doarmă.
- Nu o laşi să doarmă de parcă ar fi născut!
Spre surprinderea tuturor Jason se alăturase conversaţiei în loc să sară la Chad şi să o smulgă pe Bella din braţele lui.
- Nu am chef să mă contrazic pe seama a ceea ce a păţit, Jason.
- Pot face un duş?
Toate privirile din cameră se îndreptaseră spre Bella. Vocea ei era răguşită de la ţipat şi părea chinuită.
- Atâta timp cât nu dormi, poţi face orice.
- Şi când pot să dorm?
- După ora trei.
- De ce ora trei? adresase Chad întrebarea dorită de Bella.
- Copiii din ziua de azi sunt mai curioşi ca... ca... sunteţi foarte curioşi!
- Ai de gând să spui ce e înainte de ora trei?
Aparent, vocea lui Camy era foarte relaxată şi nu se putea citi nici un sentiment în acţiunile sale.
- Între doisprezece noaptea şi trei dimineaţa, diavolul umblă liber pe pământ. Dacă dormi înainte de ora trei, ai să mori, Bella.
- Dar ritualul nu putea fi făcut ziua şi să doarmă imediat după? întrebase Jason.
Olivia îşi ridicase puţin capul şi îl privi pe Ben.
- Şi noi eram la fel de curioşi şi cu mii de întrebări când eram de vârsta lor, alpha?
Olivia îşi sprijinise capul de al lui Ben şi îl privise printre gene pe Jason.
- Rezultatul ar fi fost acelaşi, nu putea să doarmă, lămurise Ben. De aceea am insistat să fie făcut seara.
- Dar dacă era făcut după ora doispezece, să zicem ora două noaptea?
- Mii de întrebări..., spuse râzând Olivia.
- Nu ar fi funcţionat. Trebuie între ora doisprezece şi trei.
Aparent, Ben luase rolul de purtător de cuvând al Oliviei.
- Ai folosit magie neagră.
Tonul acuzator folosit de Camy o făcuse pe Olivia să îşi deschidă ochi.
- Nu am avut de ales. Magia neagră e singura soluţie în transferul de nivele.
- Care e preţul plătit? Magia neagră nu e gratis.
- Văd că eşti informată.
- Care e preţul! ridicase Camy vocea.
- Sângele Bellei, evident.
- Minţi! Magia neagră nu e aşa de ieftină. Ce a trebuit să dai?! Un sacrificiu? Sângele unei creaturi? Al unui animal, om?...
- Încetează!
Vocea puternică a lui Ben o făcuse pe Camy să termine enumeraţia presupuselor preţuri.
- Chad, asigură-te că Bella nu adoarme, Jason, ai grijă de Ronnie până mă întorc eu.
Fără a-i adresa nici măcar o privire consoartei lui, Ben părăsise subsolul şi plecase în camera ce servea drept dormitor purtând-o pe Olivia pe braţe. O aşezase în patul imens şi ademenitor.
La subsol, fiecare ascultase ordinele primite şi porniseră în îndeplinirea lor. Jason merse să păzească somnul dulce al mezinului pe când Chad o duse pe Bella în baia frumos aranjată. Pornise apa caldă şi o ajutase pe Bella să se trezească cu sărutări lungi şi ademenitoare. Luase trusa de prim ajutor şi improvizase un bandaj, apoi părăsise baia.
Bella, se dezbrăcase cu mişcări somnorase şi obosite şi intrase în cabina de duş. Apa caldă îi alinta trupul plin de aşa zisele răni apărute de pe urma ritualului. Picăturile de apă cădeau pe pielea ei fină şi uşor bronzată mângâindu-i fiecare părticică în drumul lor leneş. Fiecare colţişor era atins de acestea şi explorat. Un oftat îi părăsise buzele uimind-o prin felul acestuia. Simţise cum sângele i se urcă în obraji din această cauză. Nu înţelegea de ce trupul ei reacţionase astfel. Era doar apă, apă caldă şi nimic mai mult. Nu înţelegea cum dorinţa îi apăruse şi de ce într-un asemenea moment când toate o dureau. Nu era vorba despre o durere mare sau insuportabilă, ci de una mică dar constantă, una care nu putea fi localizată. Îşi amint de vorbele lui Ivy: "Un vârcolac de nivel unu are pofte sexuale foarte mari", şi oftă adânc. De această dată, fusese un oftat de oboseală, şi nu unul de plăcere.
Două mâini îi atinseseră spatele traversat de râuri de picuri de apă. Bella tresărise şi se întoarse spre intrusul care pătrunse peste ea. Instinctiv, îşi acoperise sâni şi pentru prima oară în viaţa ei îşi dorise să nu îi fi avut atât de mari. Privind-o fix în ochii căprui, Chad îi zâmbise cald. Singura piesă vestmentară pe care o purta era o pereche de boxeri negri iar postura în care se aflau o făcuse să devină roşie ca racul. Zâmbind ştrengăreşte, Chad se apropie de ea şi o captase într-un sărut. "Încălzită", acceptase braţele acestuia să îi formeze o închisoare şi să o tragă mai aprope. Era conştientă de poziţia în care se afla şi de trupurile lor atât de apropiate. Roşeaţa din obraji creştea pe măsură ce sărutul se adâncea.
În cele din urmă, Bella rupse sărutul şi îl privi. Chiar dacă dinstanţa mică dintre ei nu era suficientă pentru ca Chad să tragă cu ochiul la formele ei, Bella tot îşi acoperise sânii încercând să ascundă tot mai mult. Braţele lui nu se mişcaseră absolut deloc de pe faianţa albă iar privirea nu îi coborâse mai jos de ochii ei.
- Nu vreau să fac asta, Chad.
- Nici nu trebuie. Nu vreau să te oblig.
Chad nu se putuse abţine ispitei şi o sărută apăsat
- Atunci de ce eşti aici?
- Trebuie să mă asigur că nu vei adormi.
Un alt sărut apăsat apăruse între cei doi.
- Altă modalitate nu ai găsit?
- Există o mulţime de modalităţi, dar asta mi se pare mai... plăcută.
- Ţi-am zis că nu vreau să o fac.
Chad renunţase asupra presiuni buzelor ei şi atacase gâtul umed.
- Iar eu ţi-am zis că nu te oblig, mormăise.
- Atunci de ce eşti aici? Din cauza ordinului?
- Nu a fost nevoie de un ordin. Vreau să am grijă de tine.
Un mic geamăt scăpase printre buzele Bellei. Aproape instantaneu devenise mai roşie.
- Chad...
- Da, Bella.
- Nu te opri...
Chad zâmbise ştrengăreşte şi continuase asediul asupra pieli ei catifelate. Apa curgea şiroaie pe amândoi făcând momentul mult mai intim decât era nevoie. Sărutuile dintre cei doi deveniseră mult mai pătimaşe şi, încet-încet, Bella renunţase să îşi acopere sânii. Preferase să îşi folosească mânile pentru a-i mângâia spatele sau pentru a le afunda în părul lui ud. Simţise dorinţa lui puternică atingând-o şi se sperie oprindu-se pentru o clipă. Îl privise pe Chad temătoare în timp ce inima îi alerga în piept.
- Eu nu voi fi ca el, nu voi răbufni.
- Promiţi?
- Promit.
Sărutul continuase mai vioi ca prima oară şi mult mai plăcut. Dorniţele erau vizibile dar înfrânate de raţiune. Un mic geamăt părăsise buzele Bellei când una dintre mâinile lui Chad atinsese accidental una dintre zonele "periculoase". Chad se oprise şi îşi mărise distanţa dintre braţele sale mărind "cuşca" în care era închisă Bella.
Ea era conştientă de reţinerea lui şi nu se putuse abţine să nu îl laude pentru acest lucru. Era incredibil de stăpân pe sine şi îl admira. Îşi controlase mai cu atenţie mişcarile încercând să nu îl stârnească spre lucruri regretabile.
- Primite-mi că se va întâmpla cândva, îi spuse el cu voce răguşită.
- Promit
Dacă în baia cabanei Oliviei sărutul era pătimaş şi încărcat de dorinţe, în pădure totul luase o altă întorsătură. Încărcătura electrică şi tensiunea dintre Ben şi Camy era palpabilă, iar cei doi mai aveau puţin şi se luau la bătaie. Motivul fiind infidelitatea lui.
De îndată ce părăsise dormitorul Oliviei, cei drept puţin şifonat, Ben coborâse la subsol unde credea că se află Camy. Nu o găsise şi urcase grăbit scările. Aflase de la Jason că soţia lui ieşise furioasă pe uşă cu puţin timp în urmă. O căutase în pădure minute bune iar când o găsise inima lui se oprise pentru câteva secunde. Trupul lui Camy era căzut pe pământ şi nu dădea semne că mai respiră. Alergase grăbit la ea şi o ridică cu inima cât un purice. Trupul ei nu era nici rece dar nici cald.
O palmă zdravănă atinse obrazul lui Ben făcându-i pentru câteva secunde urechile să ţiuie. Când îşi revenise mai primise încă una dar nu cu aceiaşi forţă. Era o prostie să întrebe motivul, o ştia prea bine.
Camy se desprinse violent din braţele lui şi se ridică.
- Dispari din faţa mea până nu am să te sfâşi de viu!
Seriozitatea dar şi ura din vocea consoartei lui îi făcuse lui Ben pielea de găină.
- Nu te pot lăsa singură.
- Dar până acum ce ai făcut? M-ai protejat? Ai fost cu mine?Nici nu ţi-a păsat de mine, că mă răneşti!
- Normal că mi-a păsat de tine. Întodeauna mi-a păsat.
- Şi mă rog când ţi-a păsat? Când vrăjitoarea aia nespălată se freca de tine încontinuu? Când ai dus-o în dormitor? Când o sărutai sau când o satisfăceai de zor?!
Reproşurile continuau pline de ură şi gelozie.
- Nu am făcut nimic cu ea.
- Minţi! Mă minţi din nou şi din nou şi din nou! Spuneai că mă iubeşti, asta îţi este dovada de iubire? Lăsând-o să îţi facă ce vrea?
- Asta ai văzut tu, eu am văzut altceva.
Camy rămase perplexă la auzul vorbelor lui.
- Adică mă faci oarbă?
- Nu, iubire...
- Nu sunt iubirea ta. M-am săturat de tine. M-am săturat de tot!
Ben se albise la faţă şi se ridicase grăbit de pe pământ. Din câţiva paşi ajunse în dreptul ei. Înfricoşată de apropierea lui bruscă, se dase în spate până când se oprise cu spatele în trunchiul unui copac. Ben se împinse în ea într-o maineră nu prea fină.
- Să nu mai spui asta nici o dată! Nu ştii ce s-a întâmplat cu adevărat şi de aceea eşti nervoasă pe mine.
- A, da? Şi ce s-a întâmplat cu adevărat? Nu s-a dat pe lângă tine? Nu ţi-a stat în poală? Nu erai pe punctul de a o săruta? Nu ai dus-o în dormitor şi ai stat cu ea satisfăcându-ţi hormonii?
- Nu!
Seriozitatea cu care negase acuzaţiile de infidelitate o făcuse pe Camy să îşi înghită vorbele. Respiraţia lui Ben îi atingea faţa şi îi făcea întreg corpul să îi tremure.
- Nu am făcut nimic cu ea. Pentru mine tu eşti mai importantă decât orice. Tu şi copii.
- De ce ai lăsat-o să se pisicească pe lângă tine?
Vocea copilăroasă a lui Camy îl făcuse pe Ben să zâmbească.
- Crezi că nu am observat cât de mult te doreşte? continuase ea.
Ben îi mângâiase faţa cu degetul său mare. Să o vadă geloasă şi să îi audă vocea de copil după atâţia ani îl făcea să se simtă ca la începutul relaţiei.
- Mă doreşte dar nu mă poate avea.
- Ai lăsat-o să îţi stea în braţe...
- Dar nu am atins-o.
- Ai dus-o în dormitorul ei şi ai ieşit după mult timp.
- Dar nu am făcut nimic. Ştii că te iubesc.
- Nu te pot crede, nu după tot ce am văzut.
- Totul a fost făcut cu un scop, iubire.
Camy ignoră apelativul folosit şi îl privi surprinsă. Îl privise în ochii albaştri închişi care o făceau să se piardă mereu cu firea.
- Spune-mi scopul acţiunilor tale.
Ben zâmbise realizând constrângerea de care se folosea Camy.
- Ştiu că ţi s-a părut că te-am înşelat, dar nu este aşa. Olivia mă place şi am profitat de acest lucru ca să o conving să facă ritualul. A folosit magia neagră, şi asta a epuizat-o. Preţul magiei a constat în energie, nu doar sângele Bellei. A folosit energia de la noi toţi, chiar şi de la ea.
- Iar tu ce i-ai oferit în schimb?
- Am lăsat-o să facă ce ai văzut.
- Ai satisfăcut-o.
- Totul a avut o limită. Nu am lăsat-o să meargă atât de departe.
Camy zâmbise trist.
- Dar ai lăsat-o să te atingă, ai fost şifonat.
- Nu am făcut nimic.
- Atunci?
- A vrut să rămân cu ea până adoarme. A vrut să fie ca tine pentru câteva ore.
Camy zâmbise şi se lipi de trupul lui.
- Ai două persoane cu aceiaşi identitate, pe care o preferi?
- Pe tine întot-deauna.
- Chiar dacă ea este mai puternică? Mai frumoasă şi poate mai... bună ca mine?
- Nu îmi pasă de ea, eu pe tine te vreau. Chiar dacă ea ar fi de zece ori mai bună ca tine din toate punctele de vedere, nimeni nu m-ar putea iubi ca tine.
- Crezi?
- Nu cred, sunt sigur.
Camy îi zâmbise şi, pentru prima oară de când s-au certat, iniţiase un sărut. Fără nici o ezitare, Ben îi răspunse la sărut şi o lipi mai bine de trunchiul copacului. Ca răspuns al impactului, urechile sale fuseseră mângâiate de un geamăt înfundat. Se împinse puternic în consoarta lui dorindu-o tot mai mult cu fiecare secundă. Repetase acţiunea de mai multe ori până când simţise cum este împins înapoi. Pentru câteva secunde sărutul fusese rupt şi reuşise să o vadă pe Camy cum îl împinge în trunchiul unui copac. Era conştient de forţa de care dispunea consoarta lui, o forţa foarte puternică. Spatele său se lovise cu putere şi pentru câteva secunde rămase fără aer. Nu avusese ocazia să înhaleze oxigenul de care avea nevoie pentru că gura îi fusese acaparată. Zâmbise ca un copilaş când auzise şi văzuse cum cămaşa sa în carouri fusese ruptă.
- Rămân fără haine dacă vei continua în ritumul ăsta, îi spuse Ben în timp ce privea cum cureaua pantalonilor săi aproape se rupea în mâinile ei.
- Asta e şi ideea.
Ben zâmbise în timp ce buza lui inferioră devenise o delicasesă...