Îți amintești cum băteam șoseaua cuielor în fereastră?
Pierdeam vederea păsărilor de semilună încolăcită,
Dar despleteam iodul din nodurile cubului scrum,
Crescând probabilitățile vanitoasei casei de fum.
Dar astăzi eu atârn hârtia fulgilor peste perdea,
Tu îmi aduci artificialitatea fluturilor de supermarket,
Aruncându-le sclipirea în mângâierile marginalizate,
Lăsând singurătatea să ne înverească în palton.