Câinii de vânătoare îmi creșteau în păr,
în bărbie adăposteam inexpresivitatea irisului,
căprioarele acordau interviu pădurilor
și covrigeii convingerilor se congelau în cuptor.
Apocalipsa rimelului îmi inunda ploapele,
eram regizată de violența mângâierilor,
unduirea geamului hawaian de sub pipă
arunca o placă de surf în murăturile șuvițelor.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
YOU ARE READING
Vis celest
PoesiRamurile cerului se desprind din valsul norilor, praful speranței inundă spiritul culorilor, suntem ademeniți în poveste de aroma florilor. Să cutreierăm împreună prin ținutul celest al viselor!
