La capătul planetei de pene
pelicanul sorbea sucul muntelui
ce curgea în cercul bușteanului,
fundația prezențelor șubrede
biruia absențele râioase,
ziarul râgâia când firele ierbii
gâdilau pântecul literelor decedate.
Dintr-un film noir ieșeau secvențe colorate,
fundul unui pahar de Daiquiri îmi vorbea,
iar trabucul cubanez își lăsa fumul roz
să-mi înece plămânii somnului treaz.
YOU ARE READING
Vis celest
PoetryRamurile cerului se desprind din valsul norilor, praful speranței inundă spiritul culorilor, suntem ademeniți în poveste de aroma florilor. Să cutreierăm împreună prin ținutul celest al viselor!