Globul discotecii scorțoase arunca
cu pânza scânteilor în frunzele norilor
și vulcanul sărutărilor albastre,
își aresta lava în părul plasticului.
Ne învârteam pe ringul îndoielilor,
țopăiam peste pătrățelele adevărurilor,
ocoleam colțul juștiției zugrăvită cu sifon,
iar semnul întrebărilor devenea leagănul
în care pătura cuvintelor, zâmbea răsăritului.