Cântecul viu din stanca moartă
sfărâmă petalele de cristal ale cuțitului,
iar trandafirul de mocirlă puturoasă
înflorește în gradina viermilor.
Zâmbetul de ziar șifonat
deschide cufărul valurilor
și vocea surdă a sirenei,
trezește scheletele trecutului
și corabia peștilor dansează,
peste fumul albastru
al cărnii arse de balenă.
Mațele sfoiegite de morsă
se încurcă în nodul cerului,
iar steagurile de gunoi
dorm în casa plină de război.