Seara a venit probabil mai repede decat as fi vrut si m-am gasit dorindu-mi din ce in ce mai tare ca mama sau tata sa spuna ceva, sa nu ma lase sa plec.
- Poti sa te duci, Riva. Oricum nu iesi niciodata din casa.
Ouch. Mersi mult, mama.
Nu am mai primit nicio veste de la nimeni toata ziua. Bethany probabil ca incerca sa isi revina din mahmureala, doar ca diseara sa poata sa faca la fel, iar baietii...probabil se asteptau ca eu sa ma pregatesc sau ceva.
Probabil ca o luasem razna dar chiar mi-ar fi dorit ca macar unul dintre ei sa fie aici si sa imi mai dea unul dintre sfaturile lor sau ''lectii'' asa cum le numesc ei.
Am oftat si am aruncat inca o privire la dulapul deschis si apoi la ceas. Mi-am fortat corpul sa se miste si sa se indrepte spre dulap. Nu aveam niciun dram de entuziasm in mine pentru diseara. Oricat de mult cred ca sunt amuzante concertele, pur si simplu nu puteam sa ma oblig sa vreau sa plec diseara la unul.
Si ceva imi spune ca un anumit baiat era de vina.
Cu adica ''vedem diseara''? Ce avea de gand sa imi demonstreze? Imi era mult prea teama sa ma gandesc la ce ar trebui sa se intample diseara, mintea mea chiar nu ar putea sa se gandeasca la ce ar purtea sa se intample.
Imagini de noaptea trecuta cu Jace si Naty mi-au trecut prin fata ochilor si mi-am strans cu putere ochii incercand sa le alung.
Nu, nu am de gand sa ma gandesc la ei doi acum.
Printesa...
Am simtit cum pielea mi se face ca de gaina la amintirea vocii lui si si am inghitit in sec. Am oftat, indreptandu-mi atentia spre dulapul de haine din fata mea. Nu aveam dispozitia necesara pentru a incerca sa impresionez, dar stiam ca sa apar imbracata in pantaloni de trening si un tricou oarecare ar face rau planului, asa ca, cu miscari lente, am ales pe rand o pereche de pantaloni scurti de blugi, un maiou negru scurt, un cardigan pe deasupra si mi-am pus tenisii buni in picioare. Aratam de fapt destul de bine, tinand cont ca nici macar nu m-am chinuit prea tare.
Peste douazeci de minute, stateam pe marginea patului, cu telefonul in mana, asteptand mesajul lui Josh. Cand l-am primit, am coborat grabita scarile, spunandu-le rapid un ''pa'' parintilor mei si in doua minute eram deja in masina lui Josh.
Nu voiam sa cadem in vreo tacere stanjenitoare asa cum parea ca o sa se intample, asa ca am tusit scurt si m-am pregatit sa incep o conversatie.
- Ceilalti sunt acolo?
Josh mi-a aruncat o privire scurta, un mic zambet pe chipul lui si apoi si-a mutat iar privirea in fata inainte sa imi raspunda.
- Da, Bethany si fetele au ajuns acolo primele si cred ca Tyler si ceilalti au venit separat.
Am dat din cap, gandindu-ma de ce Tyler nu a fost cel care a adus-o pe Bethany.
- Si, esti entuziasmata?
I-am aruncat un zambet fortat si din fericire, m-a crezut cand i-am rapuns:
- Dap, de-abia astept!
- Oh, stiu, si eu, am asteptat sa vina trupa asta aici de o groaza de timp. Un tip de la scoala, Paul, nu stiu daca il stii a zis ca-
M-am cam oprit sa il ascult. Copiii astia populari sunt toti la fel. Toti blocati in propriile lor lumi perfecte.
Am oftat, dand din cap la ce spunea Josh si zambind atunci cand se presupunea ca spune ceva amuzant. Daca planul asta nu functioneaza, am de gand sa ma inscriu la niste cursuri de actorie, pentru ca nu pot sa cred cat de usor ma cred ceilalti.
Am chicotit trist, in gand. Parintii mei nu ar fi niciodata de acord sa fac altceva in afara de ce vor ei. Si, ironic, sa devin avocat e ultimul meu lucru de pe lista de dorinte.
Masina a oprit la un moment dat intr-o parcare, care era mai plina decat cea de la petrecere. Oameni de tot felul ieseau din masini, se dadeau jos de pe motocicletele lor sau isi faceau drum pe unde apucau. Se auzeau rasete de fete si baieti care strigau versuri in acelasi timp, razand imediat dupa, pentru ca era evident ca greseau versurile intentionat.
Am iesit din masina, tot zgomotul amplificandu-se. Se auzea pe fundal un solo de chitara, apoi sunetul unor tobe si vocea cuiva cantand cu toata puterea in microfon.
Fluieraturile adolescentilor se amestecau cu muzica si am jurat in acel moment ca nu mai fusesem niciodata in vreun loc care sa emane atata spirit liber.
Tot locul parea...viu.
Josh m-a prins de brat, aplecandu-se sa imi strige ceva la ureche, pentru ca altfel nu aveai cum sa auzi nimic.
- Ii vad si pe ceilalti, haide!
Si ne-am facut drum printre toti oamenii aceia pana cand am ajuns intr-un final la grupul nostru. Tyler statea langa Bethany, Amy era si ea undeva langa Beth, iar Will si Carter strigau versurile odata cu cel de pe scena.
Wow, nu ma asteptam la asta de la ei. Chiar nu pareau genul interesati de muzica, dar acum...nici Josh nu parea.
Am intalnit intr-un final privirea lui Jace care statea langa Naty si m-am abtinut cu greu sa nu imi dau ochii peste cap, la cat de evident era ca ea s-a lipit si mai mult de el cand m-a vazut pe mine venind.
- Hey, Rivy! a tipat Beth, chinuindu-se sa imi dea o imbratisare tipica ei, in toata inghesuiala aia. Ce ma bucur ca esti si tu aici!
Am dat din cap, aruncandu-i si ei un zambet fals, care se pare ca a pacalit-o si pe ea. Will, Carter si Tyler au dat din cap spre mine in semn de salut si le-am zambit si lor, dar de data asta zambetul era mai mult unul care spunea ''da, stiu ce am de facut.'' .
Tot planul asta abia incepuse si ma obisnuisem deja cu el.
Concertul a fost interesant. Trupa, desi nu mai auzisem de ea pana atunci, a fost surprinzator de buna si m-am gasit la un moment dat cantand alaturi de ceilalti versurile cantecelor. Am ras la glumele lui Josh si la comentariile sarcastice ale lui Will. Carter parea ca isi gasise o fata cu care tot vorbea langa el si am zambit.
Ultimul cantec al serii venise si m-am trezit ascultand cu un zambet pe fata ceva ce parea o balada trista, care era orice numai dulce nu?
Cuplurile se facusera deja si am simtit bratul lui Josh punandu-se peste umerii mei. Mi-am ridicat privirea spre el, si l-am gasit zambindu-mi. I-am daruit un mic zambet inapoi, dar nu m-am putut abtine sa nu ma uit la Jace si la Naty. Satena isi avea ambele brate incolacite in jurul trupului lui Jace si pot sa jur ca ea era cea care il legana pe el. Am vrut sa rad la expresia de plictiseala de pe chipul lui Jace, dar m-am abtinut si mi-am indreptat atentia inapoi catre scena, ascultand in continuare cantecul.
* * *
Harmalaia de dupa concert a fost groaznica! Toata lumea parea ca mai are inca energie, chiar daca pentru doua ore si ceva nu au facut decat sa sara si sa strige cat ii tineau plamanii.
Grupul nostru era inca in acelasi loc, si parea ca aveam sa ne indreptam spre o alta petrecere, de data asta pe plaja.
- Abia astept! Am auzit ca o sa fie un foc de tabara! a schelalait Amy si aproapa toata lumea si-a dat ochii peste cap.
Josh si-a strecurat bratul pe langa al meu si ne-am indreptat cu totii spre plaja.
Toti si-au lasat masinile in parcare si mergeam acum pe strada luminata de felinare, care parea dintr-o data mai linistita ca inainte.
Josh ramasese in spate cu ceilalti baieti, Naty vorbea cu Amy si cu fata de mai devreme cu care vorbea Carter si mi-am dat ochii peste cap cand am vazut-o pe Naty aruncandu-i din cicnci in cinci secunde priviri lui Jace care statea tacut si serios langa ceilalti baieti.
Doamne, femeie, calmeaza-te ca nu pleaca nicaieri.
O mana mi-a prins bratul tragandu-ma mai in fata si departe de grup si am privit-o surprinsa pe Bethany care ma privea cu un zambet secret pe fata.
Cand eram la o distanta care nu le permitea celorlalti sa auda ce discutam, am auzit-o intreband.
- Deci, mi-ai promis ca imi povestesti despre tine si Josh. Ai zis ca nu e nimic, dar am vazut cum ati stat tot concertul unul langa altul.
Mi-a facut cu ochiul si am simtit un mic zambet formandu-mi-se pe fata. In secunde ca astea, ma gandeam cum poate fata asta sa fie cea pe care a descris-o Tyler? Apoi inregistrarea imi apare din nou in minte si revin la realitate.
Oricat de draguta pare Bethany, nu trebuie sa uit cum e ea de fapt.
Asa ca am fortat un zambet si am inceput a ii povestesc despre cum am dansat aseara cu Josh si cum m-a invitat aici.
M-am intrebat daca asa se simte sa ai o prietena cea mai buna. Avusesem o multime de prieteni cand eram mica, dar cine nu are?
- Pai cine stie ce o sa se intample diseara? a intrebat ea la final, fix cand i-am auzit pee ceilalti strigand ca am ajuns.
...diseara.
L-am vazut pe Jace mergand langa Naty si m-am intrebat daca isi mai aminteste ce mi-a spus mai devreme cand venise la mine acasa. Apoi ochii lui i-au intalnit pe ai mei si am inghitit in sec.
Brusc, mi-am adus aminte unde ma aflam. Asa cum spusese Amy, un foc imens de tabara lumina o buna bucata de spatiu si adolescenti stateau imprastiati pe nisip. Muzica se auzea pe fundal si masini erau parcate prin jur.
Nici macar nu stiam daca aveam voie sa fim aici.
Prea tarziu sa te razgandesti acum, Riva.
Am oftat si l-am lasat pe Josh sa ma tarasca mai aproape de foc. Am simtit caldura flacarilor imprastiindu-se in aer si invaluindu-ma.
Oameni de la scoala treceau pe langa noi, salutandu-l pe Josh si am vazut cativa adolescenti dandu-si jos hainele si sarind in apa.
Ramasesem cu gura cascata si l-am auzit pe Josh razand in stanga mea.
Brusc, voiam sa fiu acasa. Poate mi-ar fi placut aici. Nu mai fusesem nicodata la un foc de tabara si sunt sigura ca e foarte tare, dar in momentul acela, aveam o senzatie de gol in stomac care nu parea sa dispara.
Nu mai vedeam pe nimeni din grup cu exceptia lui Josh care ma tragea dupa el oriunde era chemat.
- Vrei ceva de baut? a intrebat el dupa o perioada si am dat din cap in semn ca nu.
El a dat din umeri si a spus ca pleaca sa isi ia el ceva. L-am privit indepartandu-se si lasandu-ma langa foc.
Muzica parea dintr-o data de zece ori ma tare si strigatele si rasetele tuturor devenisera prea mult.
Am asteptat treisprezece minute fix verificandu-mi telefonul din cinci in cinci secunde, tinand cont ca numai asta parea ca pot sa fac. Cand am vazut ca Josh nu ma apare, am decis sa merg sa il caut, insa l-am gasit cu un pahar rosu de platic in mana, vorbind cu cativa baieti si fete putin mai incolo de unde eram.
Voiam sa fiu dezamagita ca uitase de mine, dar nu puteam.
Mi-am facut drum printre adolescenti, indepartandu-ma de muzica si de focul de tabara, pana cand am ajuns intr-o parte mai retrasa de plaja. M-am asezat pe nisip, printre niste stanci imense si m-am sprijinit de suprafata lor rece, inchizandu-mi ochii si inspirand aerul proaspat si sarat al oceanului.
Mi-am infipt degetele in nisipul rece si am zambit. Muzica ramasese un zumzet tacut pe fundal si amintirea lui Josh parea sa dispara din mintea mea la fel ca valurile care spalau malul iar si iar si iar...pana cand nisipul ramanea curat si neted.
M-am gandit la zilele de vara cand veneam si culegeam scoici cu mama sau ma taziu, cand aveam cred ca vreo 15 ani si veneam mereu aici toamna sa ma gandesc. Stateam printre stancile astea si lasam briza sa imi faca pielea de gaina.
Am auzit pasii cuiva pe nisip si mi-am ridicat privire sa il vad pe Jace uitandu-se in jos la mine cu o expresie pe care nu i-o puteam citit pe chip.
M-a privit petru o secunda si eu l-am privit inapoi . Niciunul dintre noi nu a spus nimic. Apoi el s-a asezat langa mine pe nisip.
Bratele noastre se atingeau la fiecare miscare pe care o faceam si am ighitit in sec, lasandu-mi ochii sa mi se inchida inca o data.
Stiam ca ma priveste. Nu stiu cum. Dar stiam. Puteam sa ii simt privirea pe mine.
- Esti diferita, Riva Moon.
I-am auzit vocea, groasa si joasa, menita sa fie o soapta dar sunand in mintea mea ca o mie de strigate.
- Si tu esti diferit, Jace.
Cuvintele mi-au iesit printre buze fara sa le pot opri. Si, surprinzator, n-am regretat.
Mi-am intors capul spre el, suvite din parul meu intrandu-mi in ochi si ravasindu-mi-l si mai mult. Ne-am fixat privirea pentru o secunda. Imi auzeam inima batand si imi simteam sangele pulsandu-mi in vine. Imi auzeam respiratia intretaiata si imi simteam mainile care tremurau.
El ma privea tacut si atent. Si nu stiam daca imi judeca in secret fiecare defect sau daca tot ce facea era sa ma priveasca.
Ochii lui au trasat atent conturul fetei si i-am vazut sprancenele arcuindu-se in concentrare, apoi ochii lui i-au fixat pe ai mei asa cum au facut-o deja de atat de multe ori si oricat de mult as fi vrut sa imi retrag privirea, nu puteam.
Mi-am trecut limba peste buzele uscate si vocea mea ce suna mai ragusita ca de obicei, a plutit in aer:
- Asta e partea cand purtam discutii filosofice depre vietile noastre?
M-a privit tacut si corpul lui s-a apropiat mai mult de al meu. Mi-am stapanit instinctul de a ma da inapoi si am continuat sa vorbesc cu respiratia inca intretaiata.
- O sa ne spunem cele mai intunecate secrete si o sa vorbim despre trecutul nostru cum se intampla in carti?
A oftat si respiratia lui se amesteca deja cu a mea. Puteam sa ii simt iar dulceata acea. Mirosea a menta si zahar. Cea mai ciudata combinatie dar in momentul acela devenise mirosul meu preferat.
- Nu traim in carti, printesa.
Vocea lui a sunat in aer si mi-a furat inca un pic din oxigenul care nu parea sa mai vrea sa imi intre in plamani. Respiram de parca alergasem un maraton si el vedea asta.
- Si atunci de ce imi spui asa?
- Pentru ca tu ma faci sa ma cotrazic cu mine insumi.
Varful nasului lui l-a atins pe al meu si imparteam acelasi aer. Nu stiam daca in momentul acela voiam sa se dea la o parte sau sa ma sarute, dar nu am putut sa ma gandesc la asta, pentru ca mintea mea deja hotarase.
Voiam sa ma sarute. Voiam sa mai mult ca nicodata sa ii simt buzele peste ale mele.
Dar a avut dreptate. Nu traim in carti. Si asta nu era momentul cand printesa isi saruta printul, pentru ca indiferent de porecla, eu nu sunt nici pe departe o printesa si el cu siguranta nu e un print.
Am auzit vocea pitigaiata a lui Naty strigand si m-am retras imediat de langa Jace ridicandu-ma in picioare. El a ramas insa acolo, cu privirea fixata pe nisipul de sub picioarele sale si nu si-a ridicat privirea spre mine.
- Aici erai, Jace!
Naty s-a apropiat de noi, trimitandu-mi o privire urata si uitandu-se intre mine si Jace de parca stia ca intrerupsese ceva si ranjetul de pe fata ei dovedea cat de fericita era ca o facuse.
- Jace, te-am cautat peste tot, ce faci aici?
Satena a vorbit de parca eu nici nu ma aflam acolo. Jace a mormait ceva dar n-am stat prin preajma ca sa aflu ce. Am plecat de acolo, lasandu-i sa vorbeasca in voie. Aveam nevoie sa ma indepartez de Jace si de ceea ce era pe cale sa se intample mai devreme.
Nu, e clar ca mi s-a parut. Nu e posibil ca Jace sa fi vrut sa ma...
Am oftat.
Nu te mai gandi, Riva. Nu mai gandi!
M-am intors in marea de adolescenti. Petrecerea arata la fel ca la inceput si l-am vazut intr-un colt pe Josh dansand cu o fata.
Aproape ca mi-am dat ochii peste cap dandu-mi seama ca Jace a avut dreptate. Dar, acum, cum ar trebui sa ajung acasa?
L-am vazut pe Carter dansand cu fata de mai devreme de la concert, Will juca un joc ciudat cu Tyler si alti baieti, iar Amy si Bethany radeau langa ei.
Mi-am inchis ochii strans pentru o secunda gandindu-ma ce caut eu de fapt aici?
De ce am facut o intelegere stupida cu niste baieti care poate nici nu sunt de incredere?
Pentru ca practic am fost santajata de ei?
Mi-am inclestat pumnii simtindu-ma furioasa si trista in acelasi timp.
Poate as fi renuntat la orice intelegere in noaptea aceea, daca nu ma uitam mai atent la scena din fata mea.
Nate statea langa ceilalti baieti. Tyler o privea pe Bethany cum ii trimitea lui Nate priviri cu subinteles. Tyler era un tip dur, stiam asta, dar vedeam sentimentul din ochii lui.
Chiar era ranit de ce facea iubita lui pe la spatele lui.
Asa ca mi-am inghitit tristetea si orice alta emotie pe care o ma simteam si mi-am facut drum spre blonda.
Mi-a zambit larg asa cum face la toti si am inceput sa imi spun in gand aceeasi propozitie iar si iar si iar.
Fac ceea ce trebue.
Fac ceea ce trebuie.
Fac ceea ce trebuie.
Gandurile mele erau in spirala in acea noapte. Priveam flacarile ce luminau cerul si negrul noptii si ma gandeam la plan, ma gandeam la Bethany si la Tyler. Ma gandeam la Jace...
Se intamplasera mai multe intr-o saptamana decat mi se intamplase in toti anii de scoala.
Stiam ce imi oferea planul, chiar daca nu mai eram sigura daca asta era ceea ce voiam.
Aveam ocazia sa schimb Lista popularitatii, dar nu m-am gandit niciodata ca decizia mea avea sa ma aduca aci.
Si in timp ce il priveam pe Jace plecand alaturi de Naty, am simtit un gol in stomac care se marea pe moment ce ei se indepartau. Si stiu ca m-a privit pentru o secunda.
Atent, serios, la fel ca de fiecare data.
Si am avut instinctul sa plang dar nu stiam de ce.
- Dormi la mine azi? Bethany mi-a strigat vesela in ureche si mi-am folosit fiecare dram de putere din mine ca sa fortez zambetul acela pe buzele mele uscate.
Am dat din cap si in urmatoarea ora, eram amandoua in masina ei. Parea sa observe ca eram mai trista ca la inceput, dar motivul pentru care credea ea ca sunt asa era cu totul altul decat cel adevarat.
- Nu-ti face griji, Rivy, tu esti cu mult mai draguta decat fata cu care era Josh!
Doar am dat din cap, privind pe geamul masinii la focul de tabara care devenea din ce in ce ma mic in zare.
- E doar un baiar, iti gasim noi altul!
I-am auzit chicotitul si am fortat si eu un mic ras.
I-am trimis mamei un mesaj sa o anunt ca dorm la Bethany.
Ma indoiesc ca o sa se impotrieasca.
mama: Ok, ai grija
Mi-am bagat telefonul in buzunar si am privit din nou pe geam.
Cand am ajuns la casa imensa a ei, nu am facut mare lucru inainte sa ne culcam. Mi-a imprumutat niste pijamale si am mai vorbit putin, pana sa imi spuna ca e obosita si mi-a aratat camera de oaspeti unde trebuia sa dorm.
M-am asezat in patul confortabil, cu ochii tinta in tavan.
Simteam oboseala pe pleoape, dar nu puteam sa dorm.
Telefonul a inceput sa imi vibreze si cand m-am uitat la ecran, am vazut ca Josh ma suna. I-am inchis repede si asa am facut si cu al doilea lui apel. Chiar nu ma simteam in stare sa vorbesc cu el in momentul acela.
Am adormit, cu sunetul telefonului care vibra pe noptiera.
* * *
A/N Scuze ca a durat atat! Promit ca o sa postez mai devreme urmatorul capitol. Vreti sa se intample ceva anume?
Votati daca v-a placut si comentati daca aveti vreo parere :-)
Pe data viitoare!