A doua zi suntem treziți cu toții la ora șapte pentru o scurtă alergare de înviorare, apoi trimiși în sala de mese pentru a lua micul dejun. Sunt prea moleșită pentru a mânca prea mult, așa că mă satur numai dintr-un măr și două felii de pâine prăjită cu unt și dulceață de căpșuni. Iau de la bufet o sticlă de apă plată la 0,5 L și o beau dintr-o singură înghițitură, în timp ce prietenele mele mă privesc de parcă tocmai mi-a răsărit un al doilea cap.
La ora zece ne întoarcem în cameră și ne uităm la televizor, în timp ce verificăm ce mai e nou pe Twitter. Astăzi aveam primul antrenament pentru concursul de majorete și sunt destul de nerăbdătoare, având în vedere că sunt cu adevărat hotărâtă să câștigăm anul acesta, orice ar implica asta.
— Pst, Ris, am văzut că ai vorbit cu Elliot ieri.
Molly se apleacă peste marginea patului ei, permițându-și să vorbească mai tare pentru că Bo, Heather, Aria și Melissa dorm, iar Debbie e la baie. Tușesc discret și mă uit la Molly cu acea privire de Nu am chef să vorbesc despre asta, dar atâta timp cât vorbim despe Molly Wilson, curiozitatea nu-i va da pace și, de altfel, nici ea nu-mi va da mie.
— Da, a vrut să mă prezinte ăluia, Harry Styles, care n-a vrut nici măcar să mă privească. Pare un îngâmfat, egocentrist și narcisist care adoră să fie înconjurat de fete, dar n-ar da bani pe niciuna. Și, totuși, aseară, la focul de tabără, v-ați fi bătut care să îl lingă pe față prima.
Expresia mea teribil de dezgustată o face pe Molly să izbucnească în râs.
— Trebuie să recunoști, dracul ăla e frumos rău, zâmbește șireată și își freacă palmele de parcă ar avea un plan malefic de pus în aplicare.
Mă cutremur la gândul ăsta.
— Nici n-am avut când să îi văd mutra, mă schimonosesc și îmi pun telefonul la încărcat.
— Dacă ți-a trebuit muncă la bucătărie, draci acum, mă ceartă, dar se întoarce la starea de reverie înainte să mă bucur de normalitate. Trebuia să-l fi văzut în drumeție! E un zeu, Ariss! Un zeu! M-am abținut cu greu să nu-i ating fundul ăla bombat.
Știu deja că are de când să bolborosească despre fundul lui încă două ore de aici înainte, așa că îmi bag căștile în iPod și dau drumul la muzică, înfundându-mi capul complet în pernă și moțăind precum celelalte patru frumoase adormite.
— Serios, Ariss, în legătură cu Elliot. I-am văzut ieri mocuța de Ariss, trebuie să te avertizez! și a părut dezamăgit că l-ai luat peste picior. Dacă băiatul chiar te-a plăcut? Dacă nu te înșelase anul trecut și te-ai pripit? Mie mi se părea destul de sincer ieri.
Acum regret că n-am dat muzica mai tare. Mi-aș dori să o pot face să înțeleagă situația, dar tipa are punctul ei de vedere și ține cu dinții de el precum un câine.
Mă prefac în continuare că nu o aud și de data asta Domnul ține cu mine pentru că din baie iese Debbie și mă scapă de un argument cu Molly despre cât de sincer a fost Elliot ieri.
— Crezi tu că ai scăpat, Collins, dar te prind eu, mă avertizează, iar eu chicotesc silențios.
Deborah se așază în patul ei și deschide o carte, mai exact Academia Vampirilor, și începe să citească, cu tot cu căștile în urechi. Molly își face de lucru cu o revistă Cosmopolitan și mă lasă pe mine în pace, cel puțin pentru moment.
Pe la ora unsprezece jumătate ne trezim cu o menajeră, care, din câte am înțeles, vine în fiecare vineri sau sâmbătă să ne aranjeze puțin căbănuțele, să ne aducă produse noi în baie și să o ajute pe Karen la curățenie în bucătărie. Așa că, suntem nevoite să ne facem vira și să ieșim afară. Ne îndepărtăm de cabană cu intenția de a merge la unul dintre foișoarele din spatele marii clădiri, unde Deborah și Molly își pot continua cititul, iar frumoasele adormite pur și simplă să lenevească.
În timp ce ascult muzică în căști, o văd pe Bailee, sora mai mică a lui Maggie, cum traversează de la căbănuța blondelor la clădirea cu sala de mese, sau cel puțin în direcția aia, dar o ignor la fel de mult pe cât tot încerc să-i ignor drăcoaica de soră.
De când am ajuns în tabăra asta am rămas cu gândul numai la tipa brunetă care s-a alăturat blondelor și mai ales la circumstanțele prin care mișcarea asta a avut loc. Maggie e a dracului de pretențioasă și dacă ea a vrut un grup de blonde, atunci ar fi fost blonde până la capăt. Dar ceva i-a schimbat părerea, dar n-am nici cea mai mică idee despre ce ar putea fi vorba.
În timp ce mă gândesc la lupi, o văd pe Bailee întorcându-se la cabana ei fără ceva în mână și nu știu de ce, dar devin puțin suspicioasă, însă refuz să mă gândesc deja la ceva rău venit din echipa blondelor.
Ce-i drept, nimic nu-i întâmplător la blonde, și dacă nu aș fi știut-o pe femeia aia care face curat la noi în cabană, aș fi zis că ne-a pus viermi sub pernă.
* * *
Ne ridicăm de pe băncile din foișor pe la doisprezece când ne asumăm deja că menajera a terminat treaba în cabana noastră.
Când ajungem la cabană, le las pe colegele mele să facă duș primele și rămân eu ultima, cu scopul de a-mi face puțină ordine prin bagaje pentru că deja e o dezordine infernală în dulapul meu și abia mai deosebesc maiourile de chiloți.
Între timp, sunt surprinsă cu un mesaj de la mama și aproape încep să râd când îl citesc. Generația mea cuprinde inclusiv seria de părinți retardați.
Mama🤦🏻♀️: Bună, scumpo, cum e tabăra?
N-ai făcut și tu rost de nimeni
să bagi la așternut? 😝
Ris🤷🏻♀️: N-ai tu norocul ăsta x
Mama🤦🏻♀️: Am uitat că pe tine nu
prea te ajută fața, sincere scuze
din partea mea, Ris :)
Ris🤷🏻♀️: Apreciez, mami.
Chiar te felicit pentru
gluma de 5 stele. 😉
Mama🤦🏻♀️: Ce e cu emoticonul ăla?
Așa ceva îi trimit numai
tatălui tău când... știi tu.
Ris🤷🏻♀️: NU MULȚUMESC!
Chiar nu vreau să știu nimic
despre viața voastră
sexuală 🙄
Mama🤦🏻♀️: Și eu care încercam
să îți dau niște lecții. Valea,
o să rămâi măicuță pe viață.
Ris🤷🏻♀️: Succes la audițiile
pentru filmul porno.
Mama🤦🏻♀️: 😉
După ce iese Aria din baie, iau repede un prosop și intru după ea.
Mă strecor în cabină, îmi ud părul lung și iau șamponul așezat pe marginea dușului, începând să frec rădăcinile, până în lungime. După ce îmi masez bine scalpul cu șamponul care miroase a miere și lapte de cocos, mai torn încă puțin și repet procesul, apoi dau drumul la apă și să încep să clătesc.
Toate ca toate, până când observ că din cap îmi curge apă colorată în albastru și mai că fac atac de cord când dau tot părul în față și descopăr dezastrul.
— MAGGIE SANGSTER! urlu ca din gură de șarpe și apuc mai bine dușul, începând să clătesc bine de tot capul, privind îngrozită cum șiroaie de apă albastră se scurg de-a lungul întregului meu corp, direct în gaura de scurgere.
Nenorocita! Scorpia! Idioata! Păduchioasa! Nu mai știu ce dracu' să mai fac atunci când tot ce văd în fața ochilor e apă albastră la picioarele mele și tot ce îmi trece prin minte e Maggie.
Jur că o caut, o găsesc și o rad în cap, personal! Japița! N-a văzut neam de neamul ei ce o să pățească acum'
În zadar frec la nesfârșit scalpul, pentru că aceeași apă albastră se scurge sub tălpile mele, până simt că o iau razna. Jur pe ce am eu mai de preț, dacă sunt albastră în cap...
Maggie o să-și dorească să-i fi făcut asta lui Hitler, nu mie.
— Ris, ești OK? De ce naiba țipi ca una care și-o ia în fund? se impacientează Molly de pe partea cealaltă a ușii și mai că arunc după ea cu șamponul ăsta pe care va scrie sabotaj cu sângele lui Maggie după ce ies de aici.
— Sunt albastră în cap, drăcia naibii! Dacă o prind pe șchioapa aia de Maggie o rad în cap cu mașina de tuns iarbă și o pun să-și mănânce părul! mă răstesc și pot să jur că o aud pe Molly începând să râdă în hohote, urmată de celelalte fete.
Amuzant, hă? Vede ea când o rade și pe ea Albăstrica. Numai puțin, să văd cum scap de rahatul ăsta din cap, că o alerg cu coasa din filmele cu Moartea.
Iau celălalt tub de șampon și îl verific, văzând că fusese amestecat cu aceeași substanță care acum își face de cap în capul meu! Mă înfurii la maxim și nu mai încerc să îndepărtez culoarea, care și-a făcut bine-mersi loc pe părul meu.
Ies turbată din duș, simțindu-mă de parcă aș fi în stare să îl asasinez chiar și pe Obama. Cu frica de a vedea un ștrumf în toată regula în fața ochilor, mă privesc în oglindă. Ochii mi se bulbucă exact ca la melc și aproape mă dau cu capul de primul peret când văd ce s-a întâmplat cu podoaba mea capilară în doar două minute.
Sunt albastră. Dar nu pur și simplu albastră, ci un albastru nenorocit, ca marea. E clar, tabăra asta va asista la o înmormântare zilele astea, și nu, nu mă sinucid.
Îmi șterg părul cu prosopul pentru că oricum îmi pierdusem de câteva minute speranța că voi scoate vreodată idioțenia aia din cap.
O voi scoate la capăt, până la urmă, chiar dacă asta va implica torturarea lui Maggie până îmi spune ce dracu' a pus în șampon și cum se scoate din păr.
De ce naiba am fost singura din cabana asta pe care a mâncat-o în fund să se spele la cap când oricum părul nu era murdar? De ce planurile lui Maggie au mereu succes și niciodată nu pot fi cu un pas înaintea ei? Îmi dau seama că nu avea de unde să știe care dintre noi va avea norocul să se aleagă cu păr de ștrumfiță, dar sunt sigură că o va bântui veselia două săptămâni de aici înainte la gândul că m-a nimerit pe mine.
Iau lenjeria pe mine și ies complet scoasă din minți din baie. Când dau nas în nas cu cele șase colege ale mele nerăbdătoare să mă vadă, se întâmplă inevitabilul. Se pun toate pe un râs plin de poftă, în timp ce victima de mine stă cu o falcă-n cer și una în pământ, în mijlocul camerei. Îmi detest existența.
— Oh, Ariss Collins, asta da capodoperă! se amuză Molly până la refuz și se holbează la mine ca la un exponat cretin. Când ai spus că ești albastră în cap nu mă așteptam să fii atât de albastră încât să te confund cu un personaj din desenele animate cu prieteni imaginari.
— Jur că îi tai picioarele și o bat cu ele în capul ăla sec. Ce cretină! țip mânioasă și apuc de niște haine potrivite pentru antrenament, prinzându-mi părul umed și albastru într-o coadă alandala.
Mă îmbrăc cu o bustieră sport neagră de la Calvin Klein, pantaloni scurți de trening gri și încalț niște Air Max albi. Bag iPod-ul în buzunar și căștile în urechi și ies ca o furtună din cameră, fără să le zic ceva fetelor, pentru că am nevoie de o alergare înainte de antrenament care să-mi calmeze demonii ce sunt gata să iasă din mine și să se împleticească în jurul gâtului lui Maggie, să o sugrume.
Alerg de-a lungul pădurii întinse și înapoi, luând-o roată pe după marea clădire, printre căbănuțe și cu greu mă abțin să nu dau foc la cabanei blondelor. Doamne, dacă o prind și pe Bailee... Aș păcătui să continui propoziția cu ce i-aș face și retardatei numărul doi.
— Ariss, ce dracu' e în capul tău?
Mă întorc sper cel care a vorbit și îmi dau două palme imaginare când dau nas în nas cu Elliot. De ce e băiețașul ăsta peste tot unde sunt și eu?
— Elliot, ți-ai îndesat cumva un magnet în fund și mi-ai îndesat și mie de ești mereu pe urmele mele? Mă simt urmărită.
— Ariss, doamne, nu! Doar te-am văzut alergând când mergeam la camera mea și mi s-au încrucișat ochii când am văzut albastru. Nu vreau să sune dubios, dar fundul părea al tău și părul nu. A trebuit să verific.
— Știu că arăt oribil, dar niște proaste se țin de glume. Se cred păcălici și sunt deja victima lor pentru a doua oară. După ce că mi-au oprit alarma ieri, azi mi-au pus ceva în șampon și iată-mă albastră...
— Cred că știu despre cine vorbești și nici mie nu-mi sunt prea dragi tipele. Mi-au crăpat toți nervii anul trecut și dacă m-ai lăsa să te însoțesc la alergat, aș putea să îți povestesc, propune zâmbăreț și își dă cu mâna prin părul cârlionțat.
— Fie. Dar îți interzic să treci de la explicații la exemple personale. Știi ce zic, râd, iar Elliot mă privește pierdut, de parcă s-ar uita prin mine. Ellioooot?
— Scuze, doar că ești mult prea drăguță, chiar și cu păr albastru, începe el, iar eu râd la încercările lui nereușite de a flirta.
— Aleargă, Torres, lasă flirtatul, ai putea? întreb superioară și îl împung înainte să o iau la goană. Alergi ca o fetiță! acuz și întorc capul spre el pentru a râde de incapacitatea lui de a prinde din urmă o fată.
— Ariss, atenție la...
Când întorc privirea înainte, mă lovesc instantaneu de un stâlp.
Mă uit în sus și constat cu stupoare că ăla nu era un stâlp, deși ar fi fost mult mai convenabil, ci Harry Styles. Pentru că mă dezechilibrasem, își pune palmele pe brațele mele și mă ține pe picioare.
Stâlpul ar fi fost o alegere de două ori mai bună.
— Ce ai pățit, Ariss? Ai căzut cu capul în găleata cu vopsea? începe și râde de mine, lăsându-mă proastă cu obrajii roșii de jenă.