Dragoste ca-n filme

Capitolul 4

- Colegul tău... Unul dintre ei...

- Ce coleg?

- Pai... Ala blond

- Maria, am mulți colegi blonzi!

- Anthony...

Anthony era un bărbat blond, cu ochi verzi, înalt, bine făcut și foarte amuzant. Ma înțeleg bine cu el, dar nu vorbim chiar asa de des.

- Intuiția mea îmi spune ceva... Dar te las pe tine

- Nu ma bate! Și îndreaptă mainile spre mine in semn de aparare

- Spune-mi

- Am fost și eu undeva... Într-un club... Și na. Am făcut cunoștință cu un tip, care mi-a explicat ce meserie are, în ce film joaca. Și am realizat ca unul dintre colegii tai.

- Și ce e asa de grav?

- Pai na, pot sa zic ca mi-am petrecut noaptea cu el...

- Și? Amm....

- Da...

*Deci știam eu! *

- Pana la urma, și eu ți-am, ascuns drama mea... Nu pot sa te judec

- Da...Imi pare foarte rau! Sunt o prietena oribila! Ce zici sa promitem ca nu ne vom mai ascunde chestii!

- Ba nu esti! Esti cea mai perfecta prietena! Dar nu am mai promis asta mai de mult?

-Mereu strici momentul...

-Okey deci promit ca nu voi mai ascunde nimic de tine!

- Promit și eu! Si dam mana

Cu greu incerc sa adorm. Incercam sa ma conving ca nu imi pasa de el, ca nu tin la el, dar nu ma puteam minti singura. Era tarziu si mai aveam doar 4 ore pana trebuia sa ma duc la lucru. Ma duc in living, aprin becul si ma asez in fund pe covor. Imi trage atentia un dosar gros rosu. Il asez pe covor langa mine si il deschid. Acolo erau toate ziarele in care am aparut, toate diplomele mele inca din clasa a 1-a. Nostalgia ma cuprinde. Le scot si incep sa ma uit peste ele.

Nu pot sa cred. Imi vine sa planggggg, parca ieri a fost!

Scot un album cu poze de cand eram mica. Chiar imi doream sa am din nou 13 ani si sa ies afara cu cheia legata la gat si sa nu am griji de oameni mari.

Ma trezesc pe canapea cu foarte multe poze pe mine. Imi aud alarma din dormitor. Norocul meu ca dormitorul era aproape de living.

Dupa ce sunt aproape gata sa plec si sa sun la un taxi, aud batai in usa. Trebuie sa recunosc ca era prea frumos sa fie el. Era draga mea prietena Maria...

-Nu e nevoie sa suni la un taxi, sunt aici! M-am gandit ca nu ai cu cine sa mergi...

-Esti minunata!

Ne urcam in masina si pornim la drum. Inante sa ajungem imi ureaza succes. Mi-am dat seama motivul asa ca am inghitit in sec si i-am multumit cu o voce ragusita.

Toata lumea era fericita in jurul meu. Erau aproape toti actori la machiaj si vorbeau tot felul de chesti. Nu prea eram bine dispusa asa ca nu am vrut intrat si eu in discutie. Il observ pe Lewis imediat. Incerc sa il evit cu privirea, pur si simplu sa ma asez si sa stau pe telefon, ridicand din cand in cand privirea in oglinda. La un moment dat, ridic privirea pentru o secunda. O mai ridic o data. Nu imi venea sa cred. Statea fix in spatele meu si ma privea. Stiam ca si-a dat seama ca l-am observat. Ma intorc incet si il privesc. Incepe el o conversatie: