Desenul {with Vlad&Cristi Mnt}

Stai, CE? - Cap. 19

Din capitolul anterior:
V: -Of, fetele. :)))
Eu: -Taci bă! =) În fine, hai ca închid fă copilă!
R: -Bine, dar fără prostii, s-a înțeles??!
Eu: -Ăă...
V: -Daaaaaa.
Eu: -Nu promitem nimic.....
V&Eu: -PAAAA!

Spunem și închid repede apelul. Mor. :)

.......

Pe mine mă apucă dintr-o dată o criză de râs, ca pe vremuri, cu Roxana. =))) Pur și simplu nu puteam să mă opresc, dar Vlad îmi spune dintr-o dată:

V: -Iubire, mă disperi.
Eu: -Hă? *spun și mă opresc direct din râs*
V: -Mi-a mers planul. 😂 Tu chiar ai crezut ce am zis?
Eu: -....
V: -Doamne iubire, am spus că mă disperi doar ca să te oprești din râs. Stai calmă, doar știi că pe tine te iubesc cel mai mult! 😊
Eu: -Awww, deci dacă era adevărat, erai primul om zburător. Zburai pe geam direct. 🤣
V: -Aha? Din-astea faci? Bineee.. *spune și se pune deasupra mea, iar apoi mă sărută* [Cringe lvl 999999]

Continuăm așa, până când dintr-o dată, lui Vlad îi sună telefonul. Era un număr necunoscut, iar el răspunde și spune:

V: -Cine mai ești?
X: -Viitoarea ta i-...  O să afli tu singur.
V: -Hai mă, încetează cu farsele.
X: -Nu este nici o farsă, dar dacă nu te văd plecând din casa iubitei tale, va avea de suferit. *spune apoi închide apelul*

Vlad se uită nedumerit la mine și spune:

V: -Ce a fost asta?
Eu: -Habar nu am... *spun eu puțin speriată*
V: -Ești bine?
Eu: -Nu prea.. Am mai avut "conflicte" cu persoane de genul, ultima dată s-a sfârșit cam nașpa. Nu vreau să se întâmple iar...
V: -Of.. Nu se va întâmpla, sunt aici. *spune și mă pupă pe frunte iar apoi mă ia în brațele lui mari ca de urs:)*

Stăm așa o vreme gândindu-ne ce să mai facem, până când de aude ceva de afară.. Iar eu stau la casă. Merg ușor până la geam, iar undeva în depărtare era o persoană îmbrăcată în negru.. Avea și o mască pe față, pfai, nici nu vreau să știu ce va urma... Black Hood, is that u? (Pentru cunoscători) Am stat câteva minute așa gândindu-ne ce am putea face, până când s-a auzit ușa de la casă. M-a luat spaima direct. 😬

Eu: -V-vlad? *spun eu în șoaptă*
Vlad: -Șhh..

El merge spre ușă ca să vadă dacă se aude ceva.

Vlad: -Se aud niște pași pe hol.. *spune el șoptind*

Mă apropii de el și apoi aud și eu pașii. Peste câteva secunde pașii s-au oprit dintr-o dată.

Vlad: -Du-te și ascunde-te undeva, repede!
Eu: -Păi și tu?
Vlad: -Du-te, mă descurc.

Îl sărut și apoi încerc să caut o ascunzătoare. După dulap este perfect pentru că nu are cum să mă vadă din cauza lucrurilor care mai sunt pe acolo. În interiorul dulapului este un fel de placă mai...instabilă, așa că o pot muta ca să mă bag în spatele dulapului. Am reușit să mă bag acolo, apoi aud ușa camerei mele deschizându-se. Câteva secunde stă așa, dupa aceea o aud trântindu-se.. Ce să fac, nu știu unde este Vlad, dacă mască neagră este în casa mea, dacă mama este bine... MAMA! Am uitat de mama! Sunt pur și simplu incredibilă.. 😖 Hmm... Să o sun? Cred că ar fii o idee. Intru pe telefon și dau luminozitatea la minim, apoi o apelez. Stai, CE?!

Telefonul.....