Being Chased

Capitolul 30

Buzele sale se zdrobesc peste ale mele cu atata forta incat ma dau cativa centimetrii in spate,dar bratele sale ma aduc inapoi la locul meu.Simt cum socurile eletrice din piele sunt din ce in ce mai puternice si cum fluturii din stomac incep sa-si faca aparitia.

Imi pozitionez bratele in jurul gatului sau si imi incalcesc mainile in parul lui moale.Il trag mai aproape de mine,desi nu mai exista niciun milimetru de aer intre noi.Buzele mele se misca cu aceeasi intensitate si nevoie,asemenea alor sale.

Chase a rupt sarutul cand a observat ca respiratia imi devine sacadata si si-a lipit fruntea de a mea,oferindu-mi un zambet ce ar fi putut topi pana si Antarctida.

Nevoie stupida de aer!

"Oricat de mult mi-ar placea sa ramanem aici si sa continuam,cred ca ar fi mai bine sa te schimbi."zambetul nu ii paraseste fata nici pentru o clipa.

"Corect!"raspund,revenind la realitate.

Realitatea in care eu stau imbracata in pijamale in fata unuia dintre cei mai perfecti tipi de pe planeta.Sa nu mai pomenesc de faptul ca pijamalele nu sunt unele sexi,asa cum vezi in filme sau mai stiu eu unde.

Nu!Eu trebuia sa fiu diferita de acele fete si sa imi iau niste pijamale la care nici macar o fata de opt ani nu s-ar fi uitat.

"Asta nu e casa mea."ma intorc cu fata la vila imensa pentru a-mi ascunde roseata.

"Nu?Cred ca am incurcat adresele.Greseala mea."

"Ai facut-o intentionat!"il acuz incruntandu-ma la el.

"Cum poti spune asemenea lucru?Eu,sa fac asa ceva?Chiar m-ai ranit,iubito."isi pune mana peste inima,prefacandu-se ranit.

Stiu eu ca sub fata aia de inger se ascunde Lucifer in persoana.

"Vorbesc serios,Chase,du-ma acasa."ii spun,incercand sa deschid usa masinii care era incuiata.

"Haide,iubito.Acum suntem aici,ce mai conteaza?"

"Tu ai spus ca trebuie sa ma schimb."il impung cu degetul in piept.

"Poti face asta si aici.Sunt sigur ca putem gasi ceva in mall-ul lui Lucy,desi as prefera sa porti ceva de la mine."imi face cu ochiul si simt cum pentru a o mia oara incep sa rosesc din cauza lui.

"Vreau acasa!Acum!"rostesc printre dinti,incercand sa par feroce.

Mult noroc cu aia!Nu cred ca un iepure va putea vreodata arata fioros in fata unui lup.

Tu ar fi trebuit sa fii de partea mea.

Eu nu sunt de partea nimanui.

Dar esti o parte din mine?

Asta a fost ghinionul meu...

Creier stupid!

"Ce-i,iubito,ti-e frica de mine?"ma intreaba seducator.

De tine,nu.De ce as putea face eu...poate.

"Sa mergem in casa."fug pe scari de parca viata mea ar depinde de asta.

In niciun caz nu voi recunoaste cu voce tare tot ce-mi trece prin cap.Gandurile astea neortodoxe nu sunt ale mele.Probabil ca niste extraterestrii mi-au intrat in cap si mi l-au stricat de tot.

Hei!Nu e vina mea ca Chase e s...

Mai taci odata!Doamne!Ar putea cineva sa-si urasca prorpiul creier?Pentru ca eu sigur o fac.

Sentimentul e reciproc!

"Stii ca nu as fi intrat in casa daca nu as fi vrut sa vorbesc cu Lucy,nu?"il intreb aruncandu-ma in patul prietenei mele.